Imigrația românească: O privire asupra impactului deschiderii pieței terenurilor
Deschiderea frontierelor și provocările pentru fermierii români
În contextul intensificării discuțiilor despre imigrarea românească, un aspect esențial a fost adesea neglijat: granițele sunt deschise în ambele direcții. La 1 ianuarie 2014, România a încheiat perioada de tranziție ca stat membru al Uniunii Europene, fiind obligată să permită accesul investitorilor străini pe piața terenurilor agricole.
Impactul asupra sectorului agricol
România, cu aproape cinci milioane de fermieri care constituie un sfert din populație, se confruntă cu o situație alarmantă. Politicile de liberalizare impuse de Uniunea Europeană au afectat profund sectorul agricol local. Micii agricultori se văd nevoiți să aleagă între vânzarea proprietăților și migrarea spre Occident pentru oportunități mai bune sau rămânerea într-un mediu rural tot mai sărăcit.
În ultimul deceniu, companiile străine au achiziționat aproape un milion de hectare de terenuri agricole din România, profitând de lacunele legislative existente. Tranziția țării către o economie neoliberală a fost marcată prin plecarea țăranilor din mediul rural, considerată inevitabilă în procesul dezvoltării economice.
O problemă structurală
Fostul secretar de stat pentru agricultură Achim Irimescu subliniază că această migrare este percepută ca o „soluție natural” la problema demograficului rural. Totodată, se observăm că micii fermieri sunt considerați un obstacol în calea acumulării rapide de capital datorită resurselor valoroase pe care le controlează.
Populația rurală nu stagnează; dimpotrivă, anual peste 100.000 de persoane aleg să revin la viața la țară din cauza costurilor ridicate ale vieții urbane și a lipsei locurilor de muncă bine plătite. Expertiza lui Dumitru Sandu sugerează că mulți dintre aceștia aleg agricultura ca sursǎ principalǎ pentru supraviețuire.
Dilema deschiderii pieței
Data fatidică a deschiderii frontierelor nu doar că permite imigranților români acces pe piețele occidentale dar facilitează și intrarea investitorilor strãini în România – o schimbare fundamentalǎ ce vine odată cu aderarea ţării la Uniunea Europeanǎ.
Deși Bruxelles-ul este adesea criticat pentru aceste politici economice liberale care afectează comunitățile locale, multe dintre națiunile europene care contestau imigrarea sunt totodatǎ susținători ai acestor măsuri economice ce favorizează acumularea rapidã a bogãției prin investiții externe.
Lipsa unei strategii naționale
Comparativ cu Polonia și Ungaria – state care au implementat reglementări menite să protejeze proprietarii locali – guvernul României nu dispune momentan unui plan similar. Politica agricolã urmeazǎ strict directivele Uniunii Europene fără măsuri specifice menite sǎ sprijine populația ruralã localӑ sau sӑ contracareze efectele negative ale liberalizării pieţei terenurilor agricole.