Unul dintre traseele posibile pentru această linie feroviară ar putea conecta Bucureștiul cu Episcopia Oradei, având estimări de costuri în jur de 17 miliarde de euro. Informațiile despre aceste costuri au fost furnizate într-un răspuns oficial al Ministerului Transporturilor către deputatul PNL Radu Moisin, care a solicitat detalii după vizita premierului ungar în București.
Tren de mare viteză București – Budapesta. Costuri și planuri
Ministerul Transporturilor a menționat că proiectul de conectare a zonei Constanța, inclusiv Portul Constanța, cu Bucureștiul și Budapesta este în concordanță cu Master Planul General de Transport. Acest document strategic prevede investiții considerabile în infrastructura feroviară, având scopul de a integra rețeaua națională de cale ferată în rețeaua europeană modernă pentru a facilita transportul eficient pe distanțe lungi.
În cadrul Programului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030, este planificată realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția liniei de mare viteză pe axa est-vest, cu minimă suprapunere asupra proiectelor feroviare existente sau planificate.
Citeste si:
Pentru elaborarea studiului de fezabilitate, sunt necesare analize detaliate ale terenului, incluzând studii geologice, topografice și de mediu. Acestea vor stabili viteza optimă de operare a trenurilor, între 200 km/h și peste 300 km/h. Studiul va evalua de asemenea sustenabilitatea proiectului, printr-o analiză cost-beneficiu, și va demonstra capacitatea de a deservi eficient centrele urbane și polii de dezvoltare din regiunile sud-est și nord-vest.
Posibile trasee
În ceea ce privește traseele pentru linia de mare viteză București – Episcopia Bihor, ce se întinde pe aproximativ 590 de kilometri, analiza preliminară a Ministerului Transporturilor a identificat două opțiuni principale. Prima opțiune prevede un traseu direct ce trece prin orașele București, Pitești, Curtea de Argeș, Sibiu, Mediaș, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zalău, Oradea și Episcopia Bihor, cu estimări de costuri de 25-30 milioane euro pe kilometru, rezultând într-o investiție totală de aproximativ 17 miliarde de euro.
A doua opțiune constă într-un aliniament hibrid care combină tronsoane modernizate pentru viteze de 160 km/h cu tronsoane noi ce permit viteze mai mari de 200 km/h. Această abordare ar putea permite integrarea investițiilor existente sau planificate și utilizarea unor trasee montane existente, reducând astfel costurile și valorificând infrastructura existentă.
Pentru evaluarea fezabilității acestui proiect, este propus un studiu detaliat al costurilor și beneficiilor, estimat la 120 milioane euro (142 milioane euro cu TVA). Studiul va analiza opțiunile de aliniament, precum și impactul economic și de mediu al proiectului, asigurând o bază solidă pentru deciziile viitoare privind construcția liniei de mare viteză.
Planificarea studiului de fezabilitate implică două faze distincte: prima se axează pe evaluarea opțiunilor prin analize tehnice, economice, de mediu și instituționale, iar dacă această fază confirmă viabilitatea proiectului, a doua fază va include studii tehnice și economice suplimentare, evaluarea impactului asupra mediului și elaborarea documentației pentru aprobarea și licitarea lucrărilor.
Data finalizării liniei de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta nu este încă certă. Ministerul Transporturilor subliniază că durata proiectului depinde de mai mulți factori, inclusiv obținerea finanțării și desfășurarea studiului de fezabilitate, precum și procesul de licitație și contractare.
De ce e necesar un tren de mare viteză pe această rută
În prezent, călătoria cu trenul între București și Budapesta durează între 15 și 16 ore, în timp ce trenurile de mare viteză din alte țări europene oferă conexiuni rapide. De exemplu, între Viena și Sevilla se poate călători în aproximativ 30 de ore cu trenuri de mare viteză, schimbând operatorii în orașe importante. Comparativ, rețelele feroviare din Balcani sunt mai lente, iar în Grecia, unde viteza medie a trenurilor este de doar 120 km/h, recentele accidente feroviare au evidențiat problemele de siguranță existente. În contrast, țările europene cu rețele de mare viteză bine dezvoltate arată avantajele unui sistem modern și sigur de transport feroviar, subliniind importanța implementării unor astfel de proiecte și în alte regiuni, inclusiv în Balcani.
