Anul trecut, cetățenii ungari au alocat 71% din media Uniunii Europene pentru achiziționarea bunurilor și serviciilor, adică pentru consum. Acest procent reprezintă al doilea cel mai scăzut nivel în cadrul UE, indicând faptul că Ungaria se clasează pe locul doi în topul țărilor cu cei mai puțin prosperi locuitori din UE.
În această perioadă, doar Bulgaria s-a situat sub Ungaria, cheltuind 69% din media UE pentru consumul individual. Bulgarii au înregistrat totuși o îmbunătățire față de 2021, când procentul lor era de 65%. Existe, acum, riscul real ca Bulgaria să depășească Ungaria în acest an.
Deși cifrele pentru Ungaria au înregistrat o îmbunătățire cu un punct procentual față de anul precedent, consumul în această țară a scăzut în acest an, cu o reducere de 10% a vânzărilor cu amănuntul, ca urmare a inflației record înregistrate de Ungaria în cadrul UE. Anul acesta, nu s-a observat un șoc atât de puternic în ceea ce privește inflația și consumul în alte țări UE, ceea ce ridică posibilitatea ca Ungaria să ajungă pe ultimul loc în 2023. Totuși, vor trebui cel puțin șase luni pentru a confirma această situație.
În contextul comparativ, Eurostat a informat că în anul 2022, Luxemburg a înregistrat cel mai ridicat consum per capita, cu cetățenii cheltuind 138% din media UE. A fost urmată de Austria și Germania. În coada listei se regăsesc Bulgaria, Croația și Letonia.
România a depășit Ungaria în ritm de TGV
În acest clasament, România se situează deja la o distanță semnificativă de cifrele de consum înregistrate în Ungaria.
Concret, anul trecut, românii au cheltuit 86% din media UE, o cifră semnificativ mai ridicată decât cea înregistrată în Ungaria, unde consumul a atins doar 71%. În ultimii ani, economia României a evidențiat o recuperare puternică a decalajelor, fapt reflectat în datele privind consumul național. De asemenea, România a înregistrat o inflație considerabil mai mică în acest an. Ritmul de creștere al economiei sale depășește cel al Ungariei. Un factor semnificativ în această creștere rapidă a consumului este reprezentat de numărul mare de lucrători migranți care își trimit veniturile înapoi în țară.
În contextul economico-financiar, contrar obiectivului Guvernului de la Budapesta, realitatea arată că Ungaria se confruntă cu provocări semnificative în atingerea acestui scop. Chiar dacă Ungaria se situează mai bine în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, obiectivul său pare să fie complet nerealist atunci când analizăm cifrele de consum. În contextul actual de recuperare a decalajelor, ar dura aproximativ 50 de ani pentru ca Ungaria să ajungă la nivelul economic al Austriei.
Sursa: www.capital.ro