UNJR solicită Guvernului să prezinte obiectiv proiectul de lege privind accelerarea proceselor

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a adresat marţi (27 iulie 2010) o scrisoare deschisă premierului Emil Boc, în care solicită Guvernului să prezinte lucrurile obiectiv în privinţa proiectului de lege privind accelerarea proceselor din justiţie şi să renunţe la ”comparaţii absolut nerealiste” cu sisteme de drept ale altor ţări, ”mai ales cel al Statelor Unite ale Americii”.

”UNJR a luat act de proiectul de lege privind unele măsuri pentru accelerarea proceselor, precum şi de recentele declaraţii publice ale premierului României, potrivit cărora unele dintre scopurile principale ale acestui proiect sunt urgentarea miraculoasă a soluţionării cauzelor şi acordarea de termene scurte ‘de pe o zi pe alta’ pentru ca procesele în România să se deruleze, cităm ‘ca în filmele americane’.

Pentru a încerca să inducă Guvernului o notă de minim realism raportată la realităţile româneşti, (…) UNJR aduce în atenţia Executivului exemplul (aleatoriu) al Curţii Statale din Chicago, care este reprezentativă pentru că deserveşte o populaţie de aproximativ 5.200.000 de persoane, adică aproximativ un sfert din populaţia României”, se arată în scrisoarea deschisă.

Potrivit documentului, în sistemul american, marea majoritate a atribuţiilor jurisdicţionale auxiliare şedinţei de judecată, pe care în prezent judecătorii români le îndeplinesc pe lângă activitatea de judecată, sunt date în atribuţia grefierilor instanţei şi a altor persoane cu atribuţii de secretariat, conduşi de grefierul şef, care în acelaşi timp este şi managerul Curţii respective.

În scrisoare se precizează că la Curtea Statală din Chicago sunt peste 1.800 de angajaţi ai compartimentelor auxiliare ale instanţei şi un buget alocat de peste 80 de milioane de dolari pe an.
”Doar în cursul anului 2008, Curtea Statală din Chicago a colectat la propriul buget peste 195.000.000 de dolari din taxe judiciare de timbru şi alte taxe ocazionate de soluţionarea proceselor, din care 80% i-au revenit instanţei şi doar 20% au fost virate la bugetul de stat.

Ori, acest lucru este de notorietate că nu se întâmplă în România, deşi magistraţii au făcut nenumărate demersuri pentru ca Guvernul să procedeze la modificarea legii în aşa fel încât justiţia să se autofinanţeze din taxele de timbru şi taxele de timbru judiciar, iar bugetul instanţelor să revină în administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nu Ministerului Justiţiei, demersuri ignorate de fiecare dată”, se arată în document.

Potrivit scrisorii deschise, sistemul de justiţie american este ”un sistem common law, bazat în mare parte pe principiul oportunităţii, care nu se pliază pe sistemul juridic românesc (de inspiraţie franceză), iar soluţionarea mai rapidă a proceselor se datorează atât unei logistici impresionante, cât şi unor prevederi legislative care nu pot fi implementate în Europa, fără riscul atragerii unor condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru ţara noastră”.

UNJR atrage atenţia că judecătorii americani sunt remuneraţi cu sume cuprinse între aproximativ 80.000 şi 350.000 de dolari pe an, astfel încât ”orice fel de comparaţie este neavenită”.

”Deşi proiectul de lege conţine unele prevederi care pot părea la prima vedere benefice în anumite domenii, ea suferă de o lipsa de viziune sistemică şi ancorată în realităţile româneşti şi, în ciuda faptului că public se afirmă altceva, va conduce la supraîncărcarea altor instanţe (Curţile de Apel) în detrimentul instanţelor inferioare”, se arată în scrisoare.

UNJR solicită Guvernului României să prezinte lucrurile ”obiectiv” şi să nu încerce, ”din raţiuni populiste”, să inducă cetăţenilor ideea că starea generală a justiţiei din România se va schimba ”miraculos în bine” după adoptarea acestui proiect de lege.
”Asumarea responsabilă şi în limite constituţionale a agendei reale a justiţiei de către reprezentanţii puterii executive alături de cei ai puterii legiuitoare şi ai puterii judecătoreşti este calea ce trebuie urmată pentru o reformare de substanţă a sistemului judiciar naţional, fiind indicată clar şi în cel mai recent raport al CE pe MCV”, mai precizează scrisoarea semnată de preşedintele interimar al UNJR, judecător Natalia Roman.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata