Procurorii au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de 21 de suspecţi într-un dosar care vizează abuzuri comise la un centru pentru copii instituţionalizaţi din Bucureşti.
Infracţiunile vizate sunt cele de rele tratamente aplicate minorului, abuz în serviciu şi delapidare, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti transmis joi.
„Actele de urmărire penală vizează modalitatea frauduloasă de funcţionare a sistemului de protecţie specială a minorilor instituţionalizaţi, în cadrul unui centru din Bucureşti, în perioada 2014 — 2016 (ca urmare a unui denunţ formulat în luna noiembrie 2015)”, se precizează în comunicat.
Din anchetă a reieşit că eludarea normelor privind standardele minime ale protecţiei sociale au fost eludate prin folosirea abuzivă a resurselor centrului de plasament şi a bunurilor sau serviciilor destinate minorelor şi prin punerea în primejdie gravă a dezvoltării fizice, intelectuale şi morale a minorelor instituţionalizate.
În ceea ce priveşte folosirea abuzivă a resurselor centrului, anchetatorii au constatat că cei mai mulţi angajaţi îşi însuşesc în mod constant atât bunuri alimentare şi nealimentare achiziţionate din fondurile bugetului local al sectorului 1, cât şi bunuri sau sume de bani obţinute din sponsorizări sau donaţii.
„O parte dintre funcţionari primesc banii de cheltuială pentru beneficiare şi îi păstrează, remiţându-i ulterior doar parţial şi în etape, sau intermediază vânzarea către beneficiare a diferitelor produse (în general cosmetice) în cuantumul acestora (…). Când sunt organizate tabere, excursii sau alte activităţi de recreere, fondurile şi transportul destinate minorilor instituţionalizaţi sunt folosite şi pentru participarea la aceste activităţi în mod gratuit a membrilor de familie ai unor angajaţi ai centrului (educatori, şoferi, administrator, asistentă medicală)”, se arată în comunicat.
O altă concluzie a fost că doar anumiţi copii beneficiază de aceste ieşiri, în principiu cei preferaţi de către educatori, iar unele minore sunt trimise în mod intenţionat în familie sau lăsate să „fugă” din centru, pentru a se reduce numărul persoanelor care participă efectiv la activităţi.
„Cu toate astea, pe tabelele întocmite sunt trecuţi minorii prin rotaţie pentru a lăsa impresia că au beneficiat toţi copiii instituţionalizaţi, fără discriminare. Se caută camere cât mai mari cu paturi suprapuse în care vor fi cazate minorele, pentru a se putea asigura cazarea gratuită a membrilor de familie ai angajaţilor. Membrii de familie beneficiază de toate resursele destinate în excursie copiilor instituţionalizaţi„, se mai menţionează în comunicat.
Referitor la punerea în primejdie a dezvoltării fizice, intelectuale şi morale, din anchetă a reieşit că minorelor nu le este asigurată o alimentaţie adecvată, deşi există resurse, ca urmare a sustragerii constante a bunurilor alimentare de către angajaţi.
„Nesupravegherea minorelor atât în timpul cât se află în centru, ceea ce a permis agresarea acestora de alte minore, cât şi cu privire la plecarea lor din centru, favorizându-se astfel săvârşirea unor infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale faţă de minore, integrarea minorelor într-un anturaj neadecvat, începerea prematură şi neconsiliată a vieţii sexuale (unele minore au rămas însărcinate la o vârstă fragedă). Neluarea tuturor măsurilor impuse de lipsa nejustificată a minorelor din centru: de multe ori se întocmesc bilete false de învoire pentru a crea aparenţa că minorele nu au fugit din centru; uneori se dau bilete de învoire, deşi este cunoscut faptul că fetele nu vor reveni în centru; deşi dispariţia minorelor ar fi trebuit anunţată imediat organelor de poliţie, acest lucru se întâmplă rar şi la un interval de timp semnificativ de la părăsirea centrului„, se mai arată în comunicat.
Alte probleme constatate au fost agresarea fizică a minorelor sau instigarea altor persoane să le agreseze, neacordarea consilierii şi sprijinului în activitatea şcolară, inclusiv efectuarea de demersuri pentru înscrierea nejustificată a minorelor la şcoli speciale şi monitorizarea deficitară a îngrijirii medicale a minorelor, consultarea rară a acestora şi stabilirea cu întârziere a unui tratament medical.
O altă problemă gravă o reprezintă stabilirea şi administrarea unui tratament psihiatric cronic, în lipsa unei examinări efective a minorelor, cu scopul de a le reduce posibilităţile de a acţiona şi de a se exprima şi pentru a facilita astfel supravegherea minorelor de către angajaţi.
„Potrivit datelor existente la nivel naţional, din 13.374 de copii protejaţi în servicii de tip rezidenţial (altele decât cele destinate copiilor cu dizabilităţi), doar 2.060 beneficiau de tratament psihiatric (adică o pondere de 15,4%). La centrul de plasament în cauză, în perioada de referinţă, din 37 de beneficiari, 22 aveau tratament psihiatric (pondere de peste 50%) — dintre aceştia 8 nu au fost niciodată internaţi pentru afecţiuni psihice, iar 5 au fost internaţi doar pentru emiterea certificatului de orientare şcolară”, mai precizează procurorii.
Anchetatorii au mai aflat că atunci când minorele manifestau un comportament de natură să-i deranjeze pe angajaţii centrului, erau internate la un spital de profil, în baza unui bilet de trimitere emis de un medic psihiatru. Internările erau de regulă pentru o lună, iar medicul psihiatru decidea cu privire la aceste trimiteri fără să examineze minorele, ci doar pentru că acestea îi deranjau pe angajaţii centrului. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)