La începutul acestui an, euro și-a sărbătorit cea de-a 25-a aniversare fără artificii și șampanie. La 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda oficială a celor 11 state din noua zonă euro. Astfel, monedele și bancnotele au fost adoptate în anul 2002.
Astfel, dacă nimeni nu a avut chef să deschidă șampania, a fost, fără îndoială, din cauza climatului dureros actual. Conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, combinate cu tensiuni geopolitice acute, nu sunt vremuri bune pentru a sărbători. Optimiștii vor spune, totuși, că euro a devenit acum atât de mult parte din viața de zi cu zi, încât a-l aniversa nu este un eveniment, scrie jurnalista Marie Charrel într-un articol publicat de Le Monde.
Însă, europenii sunt mulțumiți de euro? Ce evaluare se poate face la un sfert de secol al monedei euro? Este un exercițiu complicat, având în vedere că în această perioadă, alte fenomene au modelat economia europeană, precum extinderea spre Est și ascensiunea Chinei.
Cu toate acestea, există un lucru care poate fi adăugat la capitolul lucruri „pozitive”: euro a ușurat viața de zi cu zi cetățenilor și companiilor, prin eliminarea costurilor de schimb și a riscurilor din zonă.
În ciuda crizelor, instituțiile euro au devenit mai puternice
De fiecare dată, instituțiile euro au devenit mai puternice. În timp ce mulți economiști vorbitori de limbă engleză au prezis moartea sigură a monedei, ea a rezistat unor crize majore, inclusiv crizei din 2008, crizei datoriilor din 2010 și apoi crizei energetice și inflației legate de războiul din Ucraina, din 2022.
În acest sens, Banca Centrală Europeană și-a extins competențele, cumpărând datorie publică și asumându-și rolul de unic supraveghetor bancar. Europenii au introdus garanții și mecanisme de solidaritate. În ciuda ascensiunii populismului, retorica în favoarea ieșirii din zona monedei comune, destul de frecventă în timpul crizei din 2010, s-a domolit.
Concret, Euro, ca și piața unică pe care o completează, a accentuat concentrarea industriei europene pe coloana vertebrală care merge de la Marea Nordului până în nordul Italiei, în detrimentul regiunilor periferice. Toate au fost accelerate, trebuie subliniat, de anumite politici naționale complet greșite, precum fantezia unei „Franțe fără fabrici”.
Euro nu a devenit marea monedă internațională, așa cum aspirau mulți
Rezultatul este o imagine mixtă. Din 1999, rata ocupării forței de muncă a crescut în uniunea monetară, iar rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut. În schimb, proporția persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la puțin sub 15,5% din populație la puțin peste 16,5%.
Mai mult, euro nu a devenit marea monedă internațională, așa cum aspirau mulți: ponderea sa în comerțul mondial este apropiată de suma monedelor naționale pe care le-a înlocuit.
Frustrarea crescândă de la Bruxelles și intransigența politică a Beijing-ului împing Uniunea Europeană și China mai aproape de un război comercial, se tem înalți oficiali europeni.
China, un bastion al piețelor deschise și al multilateralismului
Săptămâna trecută, premierul chinez Li Qiang a sosit în Europa, înfățișând China ca pe un bastion al piețelor deschise și al multilateralismului.
Apoi, în timpul unei vizite la Dublin, a redeschis piața chineză pentru produsele din carne de vită irlandeză, după ce acestea au fost suspendate în urma unui caz atipic de ESB (boala vacii nebune), anul trecut și a adăugat Irlanda pe lista țărilor UE cărora li s-a acordat acces fără viză în China.
Dar la Bruxelles, promisiunile sunt văzute prin prisma unei Chine combative și defensive, cu ușile închise, care nu este dispusă să cedeze în probleme majore, inclusiv la summitul UE-China de luna trecută, de la Beijing.
O rețetă pentru un război comercial
Astfel, se creează sentimentul conform căruia China încearcă să câștige timp, înaintea unui an electoral dificil pentru democrațiile occidentale, care ar putea să slăbească alianța occidentală pe probleme diverse, de la China, până la Ucraina.
La Bruxelles se crede că Beijingul are acces pe piață în statele sale membre individuale, în încercare de a dilua sprijinul pentru măsuri mai dure asupra Beijingului pregătite de Comisia Europeană.
În ceea ce privește deficitul comercial, Xi a recomandat UE să învețe din lecția fostului președinte american Donald Trump, care, de asemenea, a încercat să reechilibreze comerțul bilateral cu China și a eșuat.
Dacă Europa ar alege să ducă aceeași luptă, ar avea aceeași soartă, i-a avertizat Xi pe von der Leyen și pe președintele Consiliului European, Charles Michel.
Aşadar, „Este o rețetă pentru un război comercial”, a spus un înalt oficial UE, familiarizat cu discuțiile, subliniind frustrarea Europei din cauza refuzului Chinei de a face concesii în probleme de fond.
Sursa: www.capital.ro
