Vlad Alexandrescu – propus ministru al Culturii

Vlad Alexandrescu s-a născut la 22 iunie 1965 și este fiul arheologului Petre Alexandrescu și al Mariei Alexandrescu Vianu, arheolog și istoric al artei antice, fiică a criticului și istoricului literar Tudor Vianu.

În prezent, Vlad Alexandrescu este profesor doctor habilitat în cadrul Departamentului de Limba și Literatura Franceză, Universitatea București, având ca domenii de competență: Istoria ideilor (sec. XVI-XVIII), Literatură franceză, Pragmatică și filosofia limbajului, Hermeneutică.

A absolvit Liceul ”I.L. Caragiale” din București, în 1983, profilul matematică-fizică. Este licențiat în Filologie, specialitatea Franceză și Germană, la Universitatea din București (1989). În 1991, a obținut Diploma de Studii Aprofundate în Științele limbajului (Sciences du langage), la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, din Paris, iar în 1995 a susținut doctoratul în Științele limbajului (Sciences du langage), ”Summa cum Laude”, la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, din Paris, sub îndrumarea profesorului Oswald Ducrot. În 2014, a susținut teza de abilitare în Filologie, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, din Iași.

Și-a început cariera didactică în anul 1991, fiind, pe rând, preparator (1991-1993), asistent (1993-1995), lector (1995-2000) și conferențiar (din 2000), la Catedra de Limba și Literatura franceză a Universității din București.

În 1997, a fost profesor invitat la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, din Paris, iar în perioada 1997-2000, conferențiar invitat la Școlile de vară în științe umane, organizate de Ecole Normale Superieure Fontenay-St.-Cloud, Universitatea ”Babeș-Bolyai” și Asociația română a cercetătorilor francofoni în științe umane, din Cluj. A fost titular de curs la Școlile de vară în filosofie și istoria ideilor, organizate de Centrul ”Fundamentele Modernității Europene” al Universității din București (Tescani, 2001; Arad, 2002-2003).

Din anul 2000, a devenit conferențiar la Catedra de Limba și Literatura franceză a Universității din București, unde predă cursuri, la nivel de licență și de master, de filosofia limbajului (pragmatică și teoria enunțării), filosofii ale modernității, cursuri speciale pe autori ca Descartes, Pascal, literatură și cultură franceză a secolului al XVII-lea. Din 2011, este conferențiar invitat la Centrul de Studii asupra Imaginii, Universitatea din București și Universitatea de Arhitectură, unde predă un curs de Filosofii ale modernității, la nivel de master.

În perioada 2006-2011, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Marele Ducat de Luxemburg.

A beneficiat de o serie de burse de cercetare, fiind: doctorand la ”Centre de recherches sur les arts et le langage”, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (1991-1995), bursier al Colegiului ”Noua Europă”, București (1995-1996); bursier ”Relink” al Colegiului ”Noua Europă”, București (1998-2001); Mellon fellowship, The Warburg Institute, Londra (2005).

A coordonat, în calitate de director sau de co-director, organizarea a numeroase seminarii internaționale. Din anul 2001, este director al Centrului de cercetare ”Fundamentele Modernității Europene” al Universității din București.

În perioada 1998-2000 și 2003-2005, a fost președinte al Asociației Române a Cercetătorilor Francofoni în Științe Umane, București. A fost director al unui grant de cercetare cu tema ”Constituirea conceptului modern de lege. O investigație interdisciplinară asupra aspectelor ontologice, științifice, morale și juridice cuprinse în programele de reformă a cunoașterii în secolul al XVII-lea”, aprobat și finanțat de Banca Mondială (2000-2002), director al unui grant de cercetare cu tema ”Ramificațiile conceptului modern de lege. Aspecte metafizice, politice, științifice, morale și juridice cuprinse în programele de reformă a cunoașterii în secolul al XVII-lea”, aprobat și finanțat de Guvernul României (2002-2004), director al unui grant de cercetare interdisciplinar cu tema ”Știință, politică și utopie în Republica Literelor: modele de producere și diseminare a cunoașterii în modernitatea timpurie” (2009-2011), director al unui grant de cercetare interdisciplinar cu tema ”Models of Producing and Disseminating Knowledge in Early Modern Europe: the Cartesian Framework” (2012-2015).

Din 2012, co-editor al Journal of Early Modern Studies, revista Centrului de cercetare ”Fundamentele Modernității Europene” al Universității din București.

Membru a numeroase societăți științifice, printre care Association des Amis et Correspondants du Centre International Blaise Pascal (1995); New Europe College, Bucarest (1995); Asociația cercetătorilor francofoni în științe umane, București (1997); Société d’étude du dix-septieme siecle, Paris (1998); Grupul de cercetare asupra gândirii secolului al XVII-lea, București (1998); Centrul de cercetare ”Fundamentele Modernității Europene” al Universității din București (2001); Asociația română de istorie a religiilor (2002); Centro Interdipartimentale di Studi su Descartes e il Seicento dell’Universita del Salento, Lecce (2005); The Warburg Institute, Londra (2005).

A fost distins cu Premiul ”Pierre-Georges Castex” al Academiei de Științe Morale și Politice, Paris (2013) și cu Premiul ”Nicolae Bălcescu” al Academiei Române, București (2014). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata