Impactul legii Dării în Platã asupra Pieței Imobiliare și economiei
Scădere estimată a prețurilor imobiliare
Viceguvernatorul Băncii naționale a României, Liviu Voinea, a declarat că implementarea Legii dării în plată ar putea conduce la o reducere de aproximativ 10% a prețurilor pe piața imobiliară, cel puțin pe termen scurt. Această scădere ar putea afecta avuția netă a gospodăriilor din România, estimându-se o pierdere medie de aproape 2.000 de euro per familie.
Voinea a explicat că avuția netă este compusă din active financiare și nefinanciare,iar proprietățile imobiliare constituie principalul activ nefinanciar. Conform analizei BNR, chiar și o scădere conservatoare de 10% ar duce la o diminuare semnificativă a avuției naționale.
Riscuri pentru sectorul financiar
Oficialul BNR avertizează că Legea dării în plată poate genera riscuri sistemice pentru sectorul financiar. Aceste riscuri includ necesitatea unui avans mai mare pentru credite, creșterea dobânzilor și dificultatea accesului la creditare pentru persoanele cu venituri reduse. De asemenea, se estimează posibile pierderi pentru deponenți și erodarea incluziunii financiare.
Voinea subliniază că efectele negative ale legii nu se limitează doar la debitori; acestea pot influența întreaga economie prin reducerea consumului.
Poziția Comisiei Europene
În cadrul prezentării Raportului de țară al Comisiei Europene referitor la România, Voinea a menționat observațiile CE cu privire la legea dării în plată. Potrivit raportului,propunerea legislativă nu respecta Directiva 17/2014 privind caracterul voluntar al acesteia și ridică întrebări legate de aplicarea retroactivității și disciplina plăților. CE consideră că inițiativa poate afecta stabilitatea financiară generalizată.
Creditele în lei versus cele în valutã
Liviu Voinea a adus în discuție impactul diferitelor tipuri de credite asupra împrumutaților din ultimii zece ani. El afirmat că cei care au contractat împrumuturi în lei au fost cei mai afectați comparativ cu cei care au optat pentru credite în euro sau franci elvețieni.
Această analizã sugerează faptul cã percepțiile curente despre riscurile asociate creditelor valutare trebuie reevaluate într-un context mai larg al experiențelor anterioare ale debitorilor români.(Agenția Naționalã de Presã AGERPRES)