Ziua Universală a Iei, sărbătorită pe 24 iunie, coincide cu festivitatea de Sânziene și este un omagiu adus tradiției românești.
Importanța iei în costumul popular românesc
Cămașa reprezintă elementul central al costumului popular din România, iar termenul de ”ie” se referă specific la varianta feminină. Aceasta este realizată dintr-o singură bucată de pânză, având o croială în formă de cruce și o deschidere în partea superioară. Inițial confecționată din in sau cânepă, cămașa a evoluat pentru a include materiale precum mătasea și bumbacul. În regiunile nordice ale țării predominau cămșile din in și cânepă, în timp ce sudul prefera borangicul.
Structura și designul iei
Cămisa tradițional românească cunoscută sub numele de ie este realizată din pânză albă sau alte materiale naturale precum bumbac sau borangic. Aceasta se distinge prin broderii elaborate la gât și pe mâneci. Croiala sa simplificată constă într-un dreptunghi tivit rotund la gât, cu mâneci adesea plisate atât la umeri cât și la încheieturi. Spre deosebire de modelele anterioare care acopereau întreg corpul, ia are o lungime până la talie.
Motivele decorative ale iei
Motivele folosite pentru decorarea iei sunt variate; acestea pot fi geometrice sau inspirate din natură. Există mai multe stiluri distincte pentru broderia mânecilor — inclusiv dungi verticale sau oblice — iar partea frontală a cămizei este adesea bogat ornamentată cu aceleași modele ca cele ale mânecilor. Culoarea predominant utilizată era neagră, dar erau frecvente combinațiile cromatice cu două-trei nuanțe diferite.
Aprecierea internaționalizării portului popular
De-a lungul timpului, finețea materialelor utilizate și estetica pieselor vestimentare au fost recunoscute chiar și de reginele României. Elisabeta și Maria au purtat costume populare cu mândrie în diverse ocazii sociale. De asemenea, ia a captat atenția artiștilor internaționali; Henri Matisse a inclus-o în lucrările sale celebre precum ”La blouse roumaine”, expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris.
Influența asupra designerilor contemporani
Iea românească s-a dovedit a fi o sursǎ importantǎ pentru inspirația unor designeri renumiți precum Yves Saint Laurent şi Jean Paul Gaultier. În 1981, Saint Laurent a lansat colecția ”La blouse roumaine”, iar Gaultier a reinterpretat ia sibianǎ într-o ediție americanǎ Vogue purtatǎ chiar de cântãreaţa Adele. Alți designeri celebri care s-au lățit asupra acestui simbol cultural includ Oscar de la Renta şi Agatha Ruiz de la Prada; printre creatorii autohtoni se numără Adrian Oianu şi Dorin Negrãu.
Promovarea identității culturale românești
Pe 17 mai 2013, Institutul Cultural Român din New York a demarat seria evenimentelor intitulate „La blouse roumaine”, menită să promoveze cultura română pe piața nord-americanã prin colaborări cu instituții culturale importante precum Muzeul Satului ”Dimitrie Gusti” si Muzeul Ţãranului Român.
Promovarea Iei Românești: O Tradiție Culturală în Expansiune
Expoziții și Simpozioane pentru Artele Tradiționale
Muzeele etnografice din România continuă să joace un rol esențial în promovarea artei tradiționale românești, organizând expoziții și simpozioane care explorează legăturile dintre arta populară, curentele de avangardă și creațiile contemporane. În acest context, comunitatea online ”La Blouse Roumaine”, cu peste 18.000 de membri, a propus ia ca simbol național. Această inițiativă a culminat pe 24 iunie 2013, când s-a celebrat prima Zi Universală a Iei, coincizând cu sărbătoarea Sânzienelor.
Diversitatea Ie-urilor Românești
Cămșa cu altiță
Acest model este cel mai răspândit în România și poate fi întâlnit în regiunile Bucovina, Moldova, Oltenia și Muntenia. Caracteristicile sale includ câmpuri ornamentale distincte pe gulerul pieptului și mâneci decorate cu diverse elemente precum altița (broderie pe umăr) și râurile (fâșii decorative).
Cămșa cu tăblie
Regiunea Hunedoara se remarcă prin acest tip de ie care elimină încrețul din designul mânecii. Ornamentația bogată acoperind întreaga mână face ca această variantă să fie unică.
Ia cu umăr
Întâlnită predominant în sudul Transilvaniei (Sibiu și Făgărăș), această ie are o fâșie ornamentală numită umeraș care acoperă umărul. Detalii suplimentare includ brețara pe mânecă și gulerul cusut fin.
Ia cu ciocanele sau ia de Saliște
Această variantă reprezintă o simplificare stilistică a iei anterioare; ornamentația devine monocromaticã predominând negrul accentuat de nuanțe roșii sau aurii.
Alte Tipuri Distinctive de Ie
- Cămșa cu lăncez: Prevalent întâlnită în sud-estul Transilvaniei; se distinge printr-o fâșie ornamentalã sub guler.
- Cămșa cu chiept: Se remarcã prin broderia geometricã masivã ce decorează zona pieptului.
- Cămșa încărcată: Acest tip este complet acoperit de broderii elaborate realizate din bumbac sau mătase.
- Cămșa cu platcă: Specific regiunilor Maramureș si Bihor; motivele ornamentale urmează linia naturalã a corpului.
Aceste diverse modele reflectǎ bogata tradiție culturalǎ românească şi contribuie la consolidarea identității naţionale prin artizanatul vestimentar specific fiecărei regiuni.
