# 150 de medici români din diaspora dezvăluie: Se fac greșeli, dar nu se ascund sub preș

> Aproximativ 150 de medici români reuniți în asociația ROMEDI vorbesc despre diferențele din sistemele medicale. De la cultura erorii la respectul pentru pacient, ei dezvăluie ce au învățat în străinătate.

Publicat: 9 martie 2026, 13:47 · Autor: Roxana Nistor · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/150-de-medici-romani-din-diaspora-dezvaluie-se-fac-greseli-dar-nu-se-ascund-sub-pres/ · Publicație: Financiarul

![medici români diaspora](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/medici-romani-diaspora-1773056864-1024x576.jpeg)

Aproximativ 150 de medici români care profesează în străinătate s-au reunit într-o asociație și vorbesc despre lecțiile dure învățate în sistemele medicale occidentale. Aceștia subliniază diferențele majore față de România, de la modul în care sunt gestionate erorile medicale până la respectul acordat fiecărui membru al echipei medicale.

Societatea Medicală Română din Diaspora (ROMEDI) a fost fondată în 2025 și reunește profesioniști din țări precum SUA, Franța, Italia, Germania sau Marea Britanie. Potrivit publicației Adevărul, medicii își propun să creeze o punte de legătură cu țara natală și să contribuie la îmbunătățirea sistemului sanitar. Printre fondatori se numără dr. Raluca I. Cașcaval (președinte), dr. Florin Puflea și dr. Eugen Ionescu (vicepreședinți), alături de dr. Elena Crișan și dr. Radu Lupescu, membri în Consiliul de Administrație.

## Ce își propun medicii din diaspora

Misiunea asociației este de a facilita un schimb de experiență benefic atât pentru medicii din țară, cât și pentru pacienți. „Vrem ca prin această comunitate să creăm și să întărim punțile de legătură care există cu România, să discutăm provocările reale pe care le avem cu toții în contextele particulare și să găsim soluții, împreună”, a explicat medicul Raluca I. Cașcaval, președinte ROMEDI. Aceasta a adăugat: „Dorim să contribuim, prin aceste colaborări, la rezultate cât mai concrete pentru pacienții români de peste tot (...) și să contribuim la educația generațiilor de medici și de profesioniști care vin după noi”.

Sentimentul de a oferi ceva înapoi țării care i-a format este o motivație puternică. „Aici în State există acest termen de a da înapoi, «to give back». Este un lucru cu care am rezonat, pentru că, așa cum a spus și Eugen, noi n-am uitat de unde am plecat”, a completat dr. Cașcaval. Această idee este susținută și de dr. Eugen Ionescu, care speră la un transfer de cunoștințe. „Am ajuns la un nivel de colaborare care cred că poate fi extins în continuare astfel încât să se ajungă într-adevăr la o «transfuzie», la o «perfuzie», la un schimb de informații care să fie benefic pentru noi toți și pentru pacienți”, a punctat dr. Ionescu.

## Cultura erorii medicale: „Nu le punem sub preș”

Una dintre cele mai mari surprize pentru medicii români a fost modul transparent în care sunt abordate greșelile în spitalele din străinătate. Dr. Cașcaval, care lucrează de peste 20 de ani în Colorado, a descris principiul „stop the line”, prin care oricine, indiferent de funcție, este încurajat să semnaleze o problemă. „Se încurajează ca și femeia de serviciu, dacă vede că doctorul nu s-a spălat pe mâini când a intrat la pacient, să-i spună: știți, trebuie să folosiți alcoolul sanitar. Și spun, nu e neobișnuit”, a relatat medicul. Motivul este simplu: „suntem într-un sistem în care toată lumea recunoaște că toată lumea poate greși”.

Dr. Radu Lupescu, anestezist în Strasbourg, a povestit cum, la prima sa greșeală, și-a anunțat imediat superiorii. Reacția lor a fost calmă și constructivă. „Nu m-a înjurat nimeni, mi-au zis - foarte bine că ne-ai spus, să știm la ce să ne așteptăm, deci s-ar putea să-mi dureze anestezia mult mai puțin -. Nu a fost nicio problemă”, își amintește el. Concluzia sa este tranșantă: „Se întâmplă să facem greșeli, dar nu se ascund sub preș. Toată lumea spune, este foarte important, există cultura de risc și cultura erorii medicale”. Medicul a criticat situația din România, unde accidentele medicale se repetă fără o analiză a cauzelor. „Pentru că nu înseamnă că în Franța, sau în Italia, sau în Statele Unite, facem mai puțin greșeli. Dar nu le punem sub preș, discutăm despre ele”, a arătat dr. Lupescu.

## Respectul pentru pacient și pentru echipă

O altă lecție importantă a fost legată de atitudinea față de pacienți și colegi. Dr. Lupescu a fost impresionat de respectul arătat persoanelor în vârstă. „Nimeni nu vorbea cu un pacient în vârsta cu -  sau `, deci respect față de pacienți”, a subliniat el. Acesta a menționat și rolul esențial al asistentelor medicale, de la care a învățat enorm la începutul carierei. „Când vin medici din România le semnalez asta: veți învăța foarte mult de la asistentele medicale, deci luați în calcul ce vă spun”.

Lipsa ierarhiei rigide și colaborarea strânsă în echipă au fost remarcate și de dr. Cașcaval. Aceasta a povestit cum, la sosirea în SUA, a fost primită de „niște oameni foarte deschiși, nu păreau să dea importanță cine ești, de unde vii, ce faci, de unde ai apărut. Ești acolo să înveți. (...) M-au integrat și m-au învățat ca pe cei de-ai lor”.

## Educația și organizarea, piloni ai sistemului

Medicii au evidențiat și diferențele de organizare și educație. Dr. Elena Crișan, neurolog în Chicago, s-a declarat șocată de atenția acordată formării tinerilor medici. „Ce m-a șocat când am ajuns aici este accentul care se pune pe educația studenților și pe educația rezidenților și cât de logice și bine structurate sunt materialele după care studenții învață”, a spus ea. Un aspect important este că studenții și rezidenții își evaluează la rândul lor superiorii, iar aceste evaluări contează în promovarea profesională.

La rândul său, dr. Florin Puflea, anestezist în Verona, a fost surprins de transparența sistemului italian. „Aveai posibilitatea, indiferent că erai italian sau străin (...) să concurezi și să te bați cot la cot cu ei, nu erai dat deoparte pentru faptul că veneai dintr-o țară din Est”, a menționat el. În final, dr. Radu Lupescu a oferit un exemplu despre planificarea spitalelor, care ar trebui să pornească de la nevoile concrete. „Totul este gândit în jurul fluxului de pacienți. Nu construiești număr de paturi”, a explicat el, sugerând că optimizarea fluxurilor ar putea reduce nevoia de paturi în favoarea mai multor săli de operație sau de consultație.

*Sursa: [Adevarul](https://adevarul.ro/stiri-interne/sanatate/lectiile-invatate-de-medicii-romani-in-2513265.html)*