# 35 de ani de la inaugurarea metroului bucureştean > 35 de ani de ⁢metrou în București: O privire asupra evoluției⁣ sistemului de‌ transport subteran Inaugurarea ⁤primului⁢ tronson Pe 16 ⁣noiembrie 2014, s-au împlinit 35 de ani de la inaugurarea prim... Publicat: 17 noiembrie 2014, 06:33 · Actualizat: 31 octombrie 2024, 10:45 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/35-de-ani-de-la-inaugurarea-metroului-bucurestean/ · Publicație: Financiarul **35 de ani de ⁢metrou în București: O privire asupra evoluției⁣ sistemului de‌ transport subteran** ### Inaugurarea ⁤primului⁢ tronson Pe 16 ⁣noiembrie 2014, s-au împlinit 35 de ani de la inaugurarea primului tronson al metroului din București, parte a ‌[magistralei](https://financiarul.ro/companii/berceanu-consortiul-care-va-construi-tronsonul-de-metrou-drumul-taberei-universitate-selectat-in-primavara-lui-2010/) I. Acesta a fost deschis⁤ oficial pe 19 noiembrie 1979 și conecta stațiile Semănătoarea și Timpuri Noi, având un⁣ total de șase stații. ### Necesitatea unui sistem modern ‍de transport Începând cu anul 1970, autoritățile⁣ au identificat necesitatea unor⁣ trasee majore ⁣pentru​ transportul public în⁤ București. Cu toate acestea, soluțiile existente nu ofereau ⁢confortul dorit. Astfel, s-a decis implementarea unui sistem modern de ⁢metrou ​pentru a reduce congestionarea traficului ‌și a asigura un ⁤transport rapid și⁣ sigur pentru călători. ### Etapele dezvoltării rețelei În perioada 1972-1975 au avut loc studii ​preliminare‍ care ‍au⁤ dus la proiectarea și construcția rețelei. Pe 15 februarie 1972, s-a constituit o comisie responsabilă cu elaborarea propunerilor pentru realizarea metroului. Lucrările pregătitoare au început pe 25 noiembrie 1974, iar Întreprinderea⁤ Metroul ⁣București a fost înființată în februarie 1975⁣ ca entitate responsabilă cu​ construcția întregii rețele. Primul pas concret⁤ al lucrărilor a fost marcat pe‍ data de 20 septembrie 1975 ⁣prin "bătutul" primului țărâm al șantierului. Deși ritmul inițial era modest – aproximativ ⁢doi kilometri anual ⁢–​ acesta s-a accelerat rapid până la patru kilometri pe an. ### Tehnologia utilizată în construcție Execuția stațiilor se baza pe utilizarea planșeelor ca elemente structurale⁤ temporare pentru sprijinirea pereților mulați. Proiectanții au optat pentru scuturi semisecurizate care să permită construirea tunelurilor într-un mediu subteran⁤ complex. Scuturile necesare construcției tunelurilor au fost concepute local și realizate la Întreprinderea „23 August” din București. În anul următor deschiderii primei ‍magistrale, s-a creat Întreprinderea de Exploatare ⁤a Metroului București (IEMB), subordonată Ministerului Transporturilor. ### Evoluția ulterioară Pe parcursul⁤ anilor '90, IEMB s-a transformat prin Hotărârea⁤ Guvernului nr.686/1991 în METROREX, continuând să⁣ opereze rețeaua metropolitană ‌sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Aceasta are​ ca obiectiv principal asigurarea ‌unui serviciu‌ public eficient și sigur pentru cetățeni. Metroul ⁤din ⁣București ⁣este recunoscut astăzi ca un monopol natural⁤ strategic esențial pentru infrastructura orașului și continuă să joace un rol crucial în mobilitatea urbană. ### Evoluția Metroului ‌din București: O Istorie​ a⁢ Construcției și Modernizării #### METROREX S.A.: Infrastructura și Personalul Societatea Comercială de⁢ Transport cu Metroul București, cunoscută sub denumirea‍ de METROREX S.A., [se ocupă cu exploatarea](https://financiarul.ro/externe/garda-civila-spaniola-a-destructurat-o-retea-care-exploata-muncitori-romani-si-moldoveni/), întreținerea ‌curentă și reparațiile ​infrastructurii‌ metroului. Activitățile ⁤sunt desfășurate în principal‌ de ‌personalul angajat al‌ societății, organizat ⁤în⁢ diverse subunități specializate, inclusiv electroenergetică, electromecanică, semnalizare bloc comandă, automatizări și telecomunicații. #### Monitorizarea Sistemului de Transport Sistemul ⁤de transport cu metroul din ‍București beneficiază de o coordonare constantă⁢ prin intermediul unui‍ dispecerat central care supervizează cinci dispecerate regionale. Această ⁣structurare asigură o funcționare eficientă a ​uneia dintre cele mai moderne rețele⁣ de transport urban din România. #### Primele Etape ale Construcției Metroului Pe 19 noiembrie 1979, a fost inaugurat⁣ primul ⁣tronson al magistralei ⁤I, ​având o [lungime totală de 8](https://financiarul.ro/actuale/berceanu-vom-construi-836-km-de-autostrad-dac-vom-avea-finanare/).1 km și șase‌ stații:‍ Semănătoarea,⁢ Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii și ⁣Timpuri Noi. Acest tronson a ‍fost deschis călătorilor înaintea ceremoniei oficiale din 19 decembrie 1979. În decembrie 1984 s-a extins rețeaua prin ​inaugurarea porțiunii dintre ⁢Semănătoarea‌ și Crângași. Aceasta⁣ a facilitat legătura între‍ cartierul Giulești și zonele industriale adiacente centrului orașului. #### Extinderea Magistralelor II și III În‍ ianuarie 1986 s-a dat⁢ în folosință tronsonul I ⁢al magistralei II care⁤ include opt stații ce conectează zona IMGB ⁢la centrul capitalei. Ulterior, în octombrie același an s-a deschis tronsonul II (Piața Unirii II -‌ Pipera), compus din șase stații importante ‍pentru mobilitatea urbană. Magistrala ⁢III a fost inaugurată în august⁣ 1989; aceasta leagă Gara de Nord de Dristor 2 printr-un traseu ce include șase stații⁢ esențiale pentru circulația ​călătorilor. #### Schimbări Importante după Anii ‌'90 După anul 1990 ⁣au avut loc modificări semnificative ale ⁣denumirilor unor stații; astfel Leontin Sărăjan a devenit Nicolae Grigorescu iar Pieptănari s-a transformat în Eroii ⁢Revoluției. În mai multe etape ulterioare au ⁢fost deschise noi stații precum Antilopa ⁤(1991) sau Basarab I (1992), consolidând astfel interconectivitatea rețelei metropolitane. Construirea‌ unei noi stații la Piața Gorjului⁤ este⁤ un alt exemplu al adaptării infrastructurii⁣ la nevoile populației într-o zonă aglomerată⁤ între⁢ Armata Poporului ("Lujerului") şi Pacea. ### Concluzie⁤ Metroul bucureștean continuăm să se dezvolte pentru a răspunde cerințelor tot ⁣mai mari ale locuitorilor capitalei României. Proiectele recente demonstrează‌ angajamentul autorităților față de ​modernizarea sistemului public de transport urban. ### Evoluția rețelei de metrou din București: Etape cheie și extinderi ⁤recente #### Inaugurarea stației Lujerului Stația de metrou Lujerului‍ a fost deschisă în două‍ etape, prima parte fiind dată în folosință în 1994, facilitând accesul dinspre ​Armata Poporului. A doua jumătate a⁤ stației a fost inaugurată patru ani mai târziu, în 1998. #### Extinderea magistralei IV Pe 1 martie 2000, s-a⁣ realizat⁣ inaugurarea magistralei ‍IV‍ de metrou, care⁤ include patru‍ stații: Gara de Nord II, Basarab II, Grivița ‍și 1 ‌Mai. Această extindere a contribuit semnificativ la îmbunătățirea transportului ⁤public din capitală. #### Prelungirea magistralei III Un ⁣alt moment important a avut ‌loc pe 19 noiembrie 2008, când tronsonul⁢ de prelungire al magistralei ⁢III între Nicolae Grigorescu și Linia de Centură​ a fost dat în exploatare. Acesta include stațiile Nicolae​ Grigorescu II, 1 Decembrie 1818, Policolor (cunoscută acum ca "Nicolae Teclu") și Linia de ‍Centură (actualmente "Anghel Saligny"). #### Continuarea dezvoltării rețelei La data de 1 iulie 2011 s-a deschis tronsonul suplimentar al magistralei IV între Jiului și Parc Bazilescu. Acest segment cuprinde două stații: Jiului și Parc⁣ Bazilescu. #### Statistici actualizate ale rețelei Rețeaua actuală de metrou⁢ din București se⁢ întinde pe o lungime totală de⁢ 69,25 km și este formată din patru linii principale ce includ un număr ⁣total de 51 stații. În prezent se lucrează la ‍construirea magistralei V care va ​conecta Râul​ Doamnei cu Hașdeu ​(Operă), ‌având o lungime estimată la 6,5 km ‌și un total de zece ‌noi stații. #### Sistem modernizat de taxare Sistemul tarifar al⁤ metroului bucureștean funcționează pe baza unei cartele magnetice​ introduse ⁢încă​ din anul 1995. Acesta a suferit ⁤modernizări semnificative în anul 2000 iar din anul următor⁢ utilizatorii beneficiază și​ de o cartelă comună pentru Metrorex ‌şi RATB.