# 590 de ani de la prima menţiune documentară a vămii de la Calafat

> Calafat: Istoria Vămii și Importanța sa Comercială Atestări Documentare Timpurii Prima mențiune documentară a orașului Calafat datează din 5 august 1424, când vama locală devine un punct esențial p...

Publicat: 5 august 2014, 05:49 · Actualizat: 23 octombrie 2024, 10:43 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/590-de-ani-de-la-prima-mentiune-documentara-a-vamii-de-la-calafat/ · Publicație: Financiarul

### Calafat: Istoria Vămii și Importanța sa Comercială

#### Atestări Documentare Timpurii

Prima mențiune documentară a orașului Calafat datează din 5 august 1424, [când](https://financiarul.ro/actuale/anre-trebuie-sa-reduca-pretul-gazelor/) vama locală devine un punct esențial pentru comerțul dintre Țara Românească și Peninsula Balcanică. Această vama ‌a [câștigat](https://financiarul.ro/actuale/vinia-iasi-poate-folosi-denumirea-cotnari-deoarece-nu-este-marca-inregistrata/) o importanță deosebită în secolele XV și XVI, servind ca principal nod comercial.

O altă atestare provine din ​perioada domniei lui Basarab‍ cel Tânăr-Țepeluș (1477-1478), când, pe 3 aprilie ‍1480, acesta întărește vama de la Calafat împreună cu târgul aferent.

#### Hrisovuri Regale

Pe 30 aprilie 1502, Radu cel Mare emite un hrisov prin care⁤ confirmă drepturile mănăstirii Tismana asupra vămii de la ‌Calafat.⁢ Această practică de reîntărire a stăpânirilor asupra vadului continuă în anii⁣ următori cu acte emise de Mihnea I cel Rău (1508) ⁤și Vlad cel‍ Tânăr (1510). De asemenea, Vladislav al​ III-lea oferă instrucțiuni mănăstirii Tismana privind colectarea vamalelor pe parcursul anilor '20 ai secolului XVI.

Alte ⁤acte importante au fost emise de Moise Vodă (1529) și Mircea Ciobanul (1547), consolidând astfel ⁢statutul vamal al zonei.

#### Drumul Sării: O Arteră Comercial Strategic

Între secolele‍ XIV-XVII, Calafatul reprezenta capătul unui ​drum comercial vital cunoscut sub numele de "Drumul⁤ sării". Datorită poziției sale geografice favorabile, orașul facilita tranzitul produselor excedentare ale Țării Românești către Peninsula Balcanică și ‍mai departe ⁤spre Adriatica.​ În același timp, ⁢mărfurile turcești​ și grecești pătrundeau în Muntenia prin acest ⁤punct strategic.

#### Fluxuri Comerciale⁣ Diverse

Vama de la Calafat era responsabila pentru exporturi semnificative către Imperiul Otoman, inclusiv cereale, ‍animale domestice precum vitele sau caii, sare și vin. De asemenea, prin ⁣această poartă intrau în‌ țară⁣ diverse bunuri precum textile orientale sau mirodenii.

Importanța economică a Calafatului s-a amplificat‌ între secolele XVII-XVIII datorită poziției sale strategice față de Vidin. Multe mărfuri proveneau din ⁢regiunile vestice ale Bulgariei sau Macedoniei înainte să⁢ ajungem la Craiova – ​un alt nod comercial ‍major al vremurilor​ respective – facilitând ​astfel distribuția acestora spre Transilvania sau alte ​regiuni ale țării.

Calafatul rămâne astfel o verigă esențialã​ în rețeaua comercialã istoricã⁤ a regiunii sud-est europene.