# 96 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România > 96 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România: O privire asupra evenimentelor istorice Contextul istoric al unirii La 1 decembrie 2014, se marchează aniversarea a 96 de ani de la unirea Transilva... Publicat: 1 decembrie 2014, 08:56 · Actualizat: 1 noiembrie 2024, 12:56 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/96-de-ani-de-la-unirea-transilvaniei-banatului-crisanei-si-maramuresului-cu-romania/ · Publicație: Financiarul ### 96 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România: O privire asupra evenimentelor istorice #### Contextul istoric al unirii La 1 decembrie 2014, se marchează aniversarea a 96 de ani de la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Acest moment semnificativ în istoria națională a fost precedat de o serie de evenimente cruciale care au dus la reîntregirea statului român. #### Primul pas: Unirea Basarabiei Un prim act important în procesul unirii l-a constituit proclamarea independenței Basarabiei pe 24 ianuarie/6 februarie 1918. În fața amenințărilor externe din partea Rusiei și Ucrainei, Sfatul Ţării a decis pe 27 martie/9 aprilie același an să se unească cu România, hotărârea fiind adoptată cu majoritate de voturi. #### Unirea Bucovinei Un alt moment esențial s-a petrecut pe 15/28 noiembrie 1918, când Congresul general al Bucovinei a votat în unanimitate pentru unirea necondiționată cu regatul României. Această decizie a fost luată în contextul prăbușirii Austro-Ungariei și reflecta dorința românilor din regiune de a se alătura națiunii române. #### Mișcarea națională din Transilvania În toamna anului 1918, mișcarea națională românească din Transilvania s-a intensificat. La Oradea, pe data de 29 septembrie /12 octombrie, Comitetul Executiv al Partidului Național Român a adoptat o declarație prin care sublinia drepturile românilor din această provincie. Documentul intitulat „Declarația de autodeterminare națională”, redactat de Vasile Goldiș, solicita convocarea unei adunări naționale pentru stabilirea viitorului politic al comunității românești. #### Activitatea Consiliului Național Român Central La începutul lunii noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central (CNRC) s-a mutat la Arad după ce fusese fondat anterior la Budapesta. Acesta reunea reprezentanți ai Partidului Național Român și ai socialiștilor și avea rol crucial în organizarea administrației locale după căderea autorităților maghiare. Pe data de 7/20 noiembrie aceeași organizație a emis un Manifest prin care chema populația să rămână unită într-o perioadă marcată de instabilitate politică. #### Negocierile cu Consiliul Național Maghiar Pe data de 9/22 noiembrie1920 CNRC a trimis o Notă Ultimativă către Consiliul Național Maghiar solicitând puterea guvernamentală asupra teritoriilor locuite predominant de români. Runda finalizării tratativelor între cele două părți s-a desfășurat între13-15 noiembrie la Arad; însă propunerile maghiare nu au fost acceptate datorită insistenței pentru autonomia transilvaneanilor sub guvernământ maghiar. Vasile Goldiș afirma clar că „națiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independență”. Această poziție ferm exprimată va contribui ulterior la consolidarea aspirațiilor unioniste ale poporului român din aceste teritorii istorice. ### Marea Adunare Națională de la Alba Iulia: Un moment istoric pentru unirea românilor #### Contextul istoric al adunării În perioada tumultoasă a anului 1918, Consiliul Național Român Central a stabilit contacte cu autoritățile politice din Iași, unde se refugiaseră guvernul român și familia regală. Aceste legături au facilitat organizarea unei adunări menite să exprime voința de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. #### Dreptul la autodeterminare Manifestul care a convocat Marea Adunare Națională sublinia drepturile fundamentale ale popoarelor la autodeterminare. „În numele dreptății eterne și al principiului liberei dispozițiuni a națiunilor... națiunea română din Ungaria și Transilvania are să-și spună cuvântul său hotărâtor asupra sorții sale”, [se arată în document](https://financiarul.ro/actuale/includerea-zonei-rosia-montana-in-patrimoniul-unesco-respinsa-de-comunitatile-locale/). #### O mobilizare masivă Adunarea programată pentru 18 noiembrie/1 decembrie 1918 este considerată crucială pentru unitatea națională. Apelurile adresate populației au fost clare: „Veniți cu miile... E [ziua când se va hotărî asupra sorții noastre pentru](https://financiarul.ro/actuale/ziua-nationala-a-romaniei-97-de-ani-de-la-unirea-transilvaniei-banatului-crisanei-si-maramuresului-cu-romania/) o veșnicie.” Se estima că peste 100.000 de români s-au adunat la Alba Iulia, demonstrând astfel dorința colectivă de unire. #### Deschiderea lucrărilor La ora 10:30, delegații s-au reunit în sala cazinei ofițerilor din Alba Iulia. Atmosfera era electrizantă; mulțimea cânta imnul patriotic „Pe-al nostru steag e scris unire”, simbolizând determinarea participanților. Printre cei prezenți s-a aflat George Pop de Băsești, președintele Consiliului Național Român Central. #### Componența delegației Adunarea a reunit 1.228 de delegați provenind din cele 130 de circumscripții electorale ale regiunii Transilvaniei și nu numai. Aceștia includeau reprezentanți ai episcopiilor românești, societăților culturale și organizațiilor studențești. #### Discursuri semnificative George Pop de Băsești a evocat momentele cheie ale luptei naționale pentru unitate: „Vrem să zdrobim lanțurile robiei noastre sufletești prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul”. Vasile Goldiș l-a urmat pe scenă afirmând necesitatea eliberării nației române: „Libertatea acestei națiuni înseamnă Unirea ei cu Țara Românească”. #### Rezoluția istorica La finalul discursurilor, Vasile Goldiș a citit textul Rezoluției Marii Adunări Naționale: **I**. Adunarea proclamase unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat și Ungaria cu România. **II**. De asemenea, rezerva drepturile inalienabile ale națiunii române asupra întregului Banat. Acest act simbolic reprezenta nu doar o victorie politică ci şi o reafirmare profund emoţionala şi culturalã a identităţii naţionale romanesti într-un moment decisiv al istoriei țării. ### România Mare: Proclamația Istorică a Adunării Naționale #### Principiile fundamentale ale noului stat român În cadrul unei sesiuni solemne, Adunarea Națională a adoptat o rezoluție care stabilește fundamentele unui nou stat român, subliniind importanța autonomiei provizorii până la alegerea unei Constituante prin vot universal. #### Drepturile naționale și libertățile fundamentale Adunarea a declarat că toate popoarele conlocuitoare vor beneficia de deplină libertate națională. Fiecare comunitate va avea dreptul de a se administra și judeca în limba proprie, având reprezentare proporțională în structurile legislative și guvernamentale. De asemenea, s-a stipulat egalitatea confesională pentru toate religiile din stat și s-a promovat un regim democratic autentic. Votul va fi universal, direct, egal și secret pentru toți cetățenii cu vârsta de 21 de ani. #### Reformele sociale esențiale Printre măsurile propuse se numără o reformă agrară radicală ce prevede conscrierea proprietăților mari pentru a facilita accesul țăranilor la pământuri necesare traiului. Această politică are ca scop atât nivelarea socială cât și creșterea producției agricole. Muncitorii din industrie vor beneficia de aceleași drepturi ca cei din cele mai avansate state industriale europene. #### Apel către comunitatea internațională Adunarea Națională își exprimă dorința ca congresul de pace să asigure dreptatea și libertatea tuturor națiunilor, [mari sau mici](https://financiarul.ro/actuale/firmele-offshore-refugiu-sau-optimizare/), pledând pentru eliminarea războiului ca metodă de reglementare a relațiilor internaționale. #### Solidaritate cu frații din Bucovina Reprezentanții adunați au salutat unirea fraților lor din Bucovina cu România după eliberarea acestora din subjugul Monarhiei austro-ungare. De asemenea, au fost recunoscuți cei care au luptat pentru libertatea altor națiuni subjugate în aceeași monarhie: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană. #### Omagiu adus eroilor căzuți Adunarea a adus un omagiu memoriei celor care au sacrificat viețile în timpul războiului pentru idealurile unitățiii naționale românești. Totodată s-au mulțumit Puterilor Aliate care au contribuit la salvarea civilizației europene prin luptele purtate împotriva inamicilor bine pregătiti. #### Instituirea Marelui Sfat Național Român Pentru gestionarea afacerilor nației românești din Transilvania, Banat și Țara Ungurească s-a decis constituirea unui Mare Sfat Național Român cu autoritatea necesară reprezentării acesteia pe plan internațional. Rezoluția adoptată reflectează aspirațiile istorice ale poporului român către unitate naționala – vis împlinit prin proclamarea României Mari. În semn de celebrare publicul prezent la eveniment a fost informat simultan despre hotărârile luate prin intermediul unor tribune amplasate strategic pe platoul lui Horea. Liderii mișcării naționale au transmis mesajele lor către mulțime într-o atmosferã plină de entuziasm colectiv. ### Unirea Transilvaniei cu România: O istorie de peste un secol La 11/24 decembrie 1918, regele Ferdinand a semnat Decretul-lege prin care Transilvania s-a unit cu România, un moment crucial în formarea statului român modern. Această decizie a fost rezultatul eforturilor susținute ale liderilor români din acea perioadă și a marcat începutul unei noi ere pentru națiunea română. ### Turneul regal în Transilvania În anul următor, 1919, regele Ferdinand și regina Maria au realizat un turneu extins prin Transilvania, consolidând astfel legăturile între noua provincie și restul țării. Acest demers simbolic a avut rolul de a întări sentimentul național și unitatea poporului român. ### Solemnitatea încoronării regale Pe 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, s-a desfășurat ceremonia de încoronare a regelui Ferdinand I și reginei Maria. Cu această ocazie, coroana regală de oțel a regelui Carol I a fost îmbogățită cu simbolurile Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei. Această adăugire reprezenta un omagiu adus unirii tuturor provinciilor istorice sub același sceptru monarhic. ### Ziua Națională: Un simbol al unității În anul 1990, Parlamentul României a decis ca ziua de 1 Decembrie să fie declarată Ziua Națională. Prima celebrare oficială s-a desfășurat la Alba Iulia pe data de 1 decembrie același an. De atunci, această dată este marcată anual prin ceremonii militare și culturale atât la București – în Piața Arcului de Triumf – cât și la Alba Iulia sau în alte orașe mari din țară. ### Parada militară din 2014: O schimbare inedită Într-o premieră după două decenii jumătate, parada militară dedicată Zilei Naționale nu va avea loc la Arcul de Triumf în anul 2014 datorită lucrările de renovare ale monumentului. Peste două mii de soldați vor defila însă pe strazile Pieței Constituției pentru a marca acest eveniment important pentru națiunea română. Aceste tradiții continuu să unească românii din întreaga lume într-o celebrare comunal al identității naționale.