# Analiză AEI: Șoferii români plătesc cu 10 bani în plus pe litrul de motorină

> Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că motorina se vinde în România cu 10 bani/litru peste prețul corect. Analiza arată cine profită și ce impact are asupra economiei.

Publicat: 5 martie 2026, 11:17 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/analiza-aei-soferii-romani-platesc-cu-10-bani-in-plus-pe-litrul-de-motorina/ · Publicație: Financiarul

![preț motorină](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/pret-motorina-1772702254-scaled.jpeg)

Șoferii români plătesc un preț la motorină cu 10 bani pe litru mai mare decât nivelul corect de piață. Această diferență, deși aparent mică, generează costuri suplimentare de sute de milioane de lei anual pentru întreaga economie, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Analiza, citată de [Capital](https://www.capital.ro/soferii-romani-platesc-mai-mult-motorina-peste-nivelul-corect-de-piata-aei-costul-motorinei-afecteaza-intreaga-economie.html), arată că, în ciuda unei infrastructuri petroliere dezvoltate, prețurile la pompă nu reflectă costurile reale. România este al doilea producător de țiței din Europa, cu rafinării moderne și acces la Marea Neagră, elemente care ar trebui să atenueze fluctuațiile pieței. „România este al doilea producător de ţiţei din Europa, are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală şi de Est, având rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră şi un sistem logistic de conducte care conectează porturile cu rafinăriile şi depozitele interne. În mod normal, o astfel de structură ar trebui să stabilizeze preţurile carburanţilor şi să atenueze fluctuaţiile pieţei internaţionale. În cadrul studiului realizat de Asociaţia Energia Inteligentă - Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor şi preţului la pompă în România - se desprinde din analiza fluxurilor de aprovizionare şi a evoluţiei costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că preţul motorinei la pompă din România este peste nivelul preţului corect de piaţă. Diferenţa nu este dramatică - aproximativ 10 bani pe litru - dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar şi această marjă aparent mică devine relevantă”, susţine specialistul Dumitru Chisăliţă.

## Calculul care arată prețul umflat

Conform calculelor AEI pentru perioada decembrie 2025 - februarie 2026, prețul corect al motorinei nu ar fi trebuit să depășească 8,35 lei pe litru. Analiza indică un preț corect de aproximativ 8,18 lei pe litru pentru benzină. Totuși, la data de 5 martie 2026, prețul mediu al motorinei în stațiile din România era de 8,45 lei pe litru, cu 10 bani peste nivelul justificat de costurile materiei prime și de logistică.

„Conform calculelor AEI, preţul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice şi a costurilor materiei prime achiziţionate, analiza indică faptul că preţul corect al motorinei nu ar trebui să depăşească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, preţul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l . Diferenţa este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, susţine Dumitru Chisăliţă.

## Cine câștigă din suprapreț: Statul și companiile

Într-o economie cu un consum anual de 6,6 milioane de tone de motorină, diferența de 10 bani pe litru se traduce în sume uriașe suportate de transportatori, agricultori și, în final, de toți consumatorii. Din acești 10 bani, AEI estimează că 3,5 bani ajung la bugetul de stat, iar 6,5 bani la companiile petroliere. Separat, statul mai încasează suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut prin TVA, ca urmare a creșterii prețului de la începutul anului.

„Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat şi 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creşterea preţului la produsele petroliere, prin TVA câştigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut. Într-o piaţă funcţională, variaţiile de preţ sunt normale. Dar atunci când acestea depăşesc costurile justificate de materie primă şi logistică, apar întrebări legitime despre structura şi mărimea marjelor comerciale. În acest context, ar fi util ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să analizeze evoluţia marjelor din sectorul distribuţiei de carburanţi şi modul în care acestea s-au modificat în ultimele zile. Mai multă transparenţă privind structura preţului la pompă ar contribui la consolidarea încrederii publice într-o piaţă esenţială pentru economie. Pentru că, într-o economie dependentă de transport rutier, preţul motorinei nu este doar o problemă energetică - ci una care afectează întreaga economie”, a mai scris Dumitru Chisăliţă.

## Infrastructura României: De la producție la stocuri strategice

România are un sistem de aprovizionare complex, bazat pe producție internă și importuri. Consumul anual de țiței este de 10 milioane de tone, dar producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone, restul de 70% fiind importat, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și Irak. Capacitatea totală de rafinare a celor trei mari rafinării, Petromidia (4,8 milioane tone/an), Petrobrazi (4,5 milioane tone/an) și Petrotel (2,7 milioane tone/an), este de aproximativ 12 milioane de tone anual.

„Acest model este identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene şi este conceput pentru a asigura securitatea energetică. Rafinăriile din România procesează materia primă din producţia internă şi din importuri maritime sau regionale. Contractele de aprovizionare sunt în general organizate pe cicluri logistice de 30-90 de zile. În paralel, rafinăriile menţin stocuri operaţionale de ţiţei echivalente cu aproximativ 20-45 de zile de funcţionare, nivel standard în industria europeană de rafinare. În cazul produselor petroliere, lanţul logistic este mai rapid, importurile regionale de motorină pot ajunge în 7-21 de zile, iar transporturile maritime din Orientul Mijlociu sau Asia în 20-45 de zile”, afirmă Chisăliţă.

Pentru a asigura securitatea energetică, piața funcționează cu mai multe niveluri de stocuri. Pe lângă stocurile comerciale ale companiilor, care acoperă 20-45 de zile de consum, există și stocurile strategice obligatorii ale statului, echivalente cu aproximativ 90 de zile de consum. „Piaţa funcţionează cu mai multe niveluri de stocuri. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20-45 de zile de consum. În paralel, România menţine stocuri strategice obligatorii conform legislaţiei UE, care trebuie să acopere cel puţin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum. Prin urmare, sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic 110-130 de zile de consum în cazul unei crize majore. Capacitatea totală estimată de stocare pentru ţiţei şi produse petroliere în România este aproximativ 3,3 milioane de tone (aproape jumătate din consumul României pe un an întreg)”, subliniază expertul.