# Casa Argintarului din Bistriţa-Năsăud

> Casa Argintarului din Bistrița: Un simbol al arhitecturii renascentiste Monumentul istoric Casa Argintarului, situat în centrul municipiului Bistrița, lângă Biserica Evanghelică, datează din prima ...

Publicat: 8 iunie 2014, 21:43 · Actualizat: 17 octombrie 2024, 16:35 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/casa-argintarului-din-bistrita-nasaud/ · Publicație: Financiarul

### Casa Argintarului din Bistrița: Un simbol al arhitecturii renascentiste

Monumentul istoric Casa Argintarului, situat în centrul municipiului Bistrița, lângă Biserica Evanghelică, [datează din prima parte](https://financiarul.ro/externe/in-cehia-revin-robele-pentru-avocati/) a secolului al XVI-lea. Această clădire a [fost construită de](https://financiarul.ro/actuale/palatul-brancovenesc-de-la-potlogi-monument-arhitectural-in-curs-de-reabilitare-cu-fonduri-europene/) un renumit maestru bijutier care a adus un aport semnificativ la aspectul său arhitectural prin elemente specifice stilului renascentist.

### Detalii arhitecturale remarcabile

Lucrările de amenajare au fost realizate între 1560 și 1563 de către arhitectul italian Petrus Italus da Lugano. Un detaliu notabil este ancadramentul intrării principale, care prezintă similitudini cu portalurile bisericii evanghelice din Piața Centrală a [orașului](https://financiarul.ro/actuale/constantin-nita-imm-urile-reprezinta-motorul-cresterii-economice/).

Denumirea „Casa Argintarului” provine de la cele două potire sculptate amplasate la fereastra semicirculară. Aceste replici în piatră ale cupelor din aur și argint simbolizau meșteșugurile breslei locale, având rădăcini adânci în tradiția prelucrării metalelor prețioase extrase din minele de la Rodna.

### Structura clădirii

Clădirea se distinge prin fațada sa exterioară impresionantă și este compusă din două corpuri. Parterul include un gang carosabil cu boltire semicirculară pe partea stângă și două încăperi pe partea dreaptă: una cu bolți în cruce susținute pe console și alta boltită semicilindric.

Scara interioară are o desfățurare generoasă, dotată cu balustradă din zidării, conducând spre un hol spațios ce permite accesul către camere decorate cu uși ornate. Portalul principal este marcat printr-o deschidere semicircular profilată, iar fațada beneficiază de o cornișe continuu ce subliniazǎ eleganța construcției.

Feroneria feroneriilor este divizată în trei părți distincte și prezintǎ o frumoasă profilaturǎ renascentistǎ; singura excepție fiind o fereastră mai micǎ ce reiterează design-ul portalului pentru a evidenția cele două potire sculptate aflate în arcul superior al acesteia.

### Istoricul cladirii

De-a lungul timpului, Casa Argintarului a suferit numeroase modificări. În 1758 s-a [confruntat cu](https://financiarul.ro/actuale/comercianii-de-jucrii-amendai-cu-13-milioane-de-lei/) un incendiu devastator iar în 1939 era aproape demolată până când Nicolae Iorga a intervenit pentru salvarea ei. În anul 1950 clãdirea devine proprietate publicã şi intrã într-un proces amplu de restaurare condus de arhitectul Șt. Balș; astfel s-au realizat lucrări minutioase care au inclus ridicarea unui nou corp lateral şi refacerea ancadramentelor originale.

La data de 1 iunie 1969 clãdirea îşi deschide porţile ca spaţiu cultural printr-o expoziţie dedicată artei plastice şi ulterior găzduieşte exponatele Secţiei de istorie a Muzeului Judeţean Bistriţa-Nãsãud până în anul 1986.

### Funcția actuala si importanța turisticā

În prezent, Casa Argintarului găzduiește Școala Popularӑ de Artӑ Bistriţa (transformatӑ in Şcoala de Arte şi Meserii sub egida Centrului Judeţean pentru Culturӑ).

Cu un plan tipic epocii sale – ateliere la parter și locuințe la etaj – Casa Argintarului rămâne una dintre cele mai reprezentative construcții medievale ale orașuluI Bistrița și constituie unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Transilvaniei.