# Câți români muncesc în țară. Cei mai mulți sunt în sectorul privat

> Câte persoane muncesc în România. Resursele de muncă erau, la începutul anului 2024, de 12.091.800 persoane, reprezentând 63,4% din populaţia totală a ţării, iar ponderea majoritară o deţineau bărb...

Publicat: 14 octombrie 2024, 07:16 · Autor: Nicoleta Preda · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/cati-romani-muncesc-in-tara/ · Publicație: Financiarul

![construcții, români](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2024/06/constructii-blocuri-macarale-muncitori-e1699003893612-1024x575.jpg)

Câte persoane muncesc în România. Resursele de muncă erau, la începutul anului 2024, de 12.091.800 persoane, reprezentând 63,4% din populaţia totală a ţării, iar ponderea majoritară o deţineau bărbaţii (51,5%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.






## Mai multe femei acasă


Resursele de muncă reprezintă segmentul populaţiei rezidente care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una dintre activităţile economiei naţionale.

Potrivit INS, în anul 2023, populaţia în vârstă de muncă aptă de lucru (determinată prin scăderea din populaţia în vârstă de muncă a persoanelor cu incapacitate permanentă de muncă şi a pensionarilor în vârstă de muncă care nu lucrează, cu pensie anticipată sau anticipată parţial, sau cu pensie de invaliditate gr. I si II) a fost de 11.519.900 persoane (52,2% bărbaţi şi 47,8% femei) şi deţinea o pondere de 95,3% în totalul resurselor de muncă. Ponderea bărbaţilor o depăşea pe cea a femeilor cu 2,7 puncte procentuale. Persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate reprezentau 4,7% din resursele de muncă, în cadrul acestei categorii femeile fiind majoritare (62,9%).

Populaţia activă civilă era la 1 ianuarie 2024 de 7.973.200 persoane, reprezentând 41,8% din populaţia rezidentă a ţării. În populaţia activă civilă femeile deţineau o pondere mai scăzută comparativ cu bărbaţii (45,4% femei faţă de 54,6% bărbaţi). Dintre persoanele active de sex feminin 96,9% erau ocupate şi 3,1% în şomaj. În totalul populaţiei active civile, populaţia ocupată deţinea o pondere de 97%.

Rata de activitate a resurselor de muncă (ponderea persoanelor active în resursele de muncă) a fost de 65,9%. Rata de activitate pentru bărbaţi (70,0%) a fost superioară celei corespunzătoare femeilor (61,7%) cu 8,3 puncte procentuale.

La 1 ianuarie 2024, populaţia ocupată civilă a fost de 7.737.600 persoane. Rata de ocupare a resurselor de muncă (ponderea persoanelor ocupate în resursele de muncă) a fost de 64%. Rata de ocupare la persoanele de sex feminin a fost de 59,7%, mai redusă cu 8,3 puncte procentuale comparativ cu rata de ocupare la bărbaţi (68%).

## Cele mai multe femei din România muncesc în sănătate și asistență socială


Activităţile cu un pronunţat grad de feminizare a populaţiei ocupate civile, în anul 2023, au fost cele de: sănătate şi asistenţă socială (79,6%), intermedieri financiare şi asigurări (72,3%), [învăţământ](https://financiarul.ro/actuale/cate-universitati-din-romania-au-ajuns-in-topul-celor-mai-bune-unitati-de-invatamant-superior-din-lume/) (72,1%), hoteluri şi restaurante (60,4%), administraţie publică şi apărare (59,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (57,4%).

Activităţile economice în care bărbaţii şi femeile îşi desfăşoară activităţi într-o proporţie aproape egală sunt: activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (52% femei şi 48% bărbaţi) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (50,8% femei şi 49,2% bărbaţi).

Persoanele ocupate de sex masculin au predominat în toate celelalte activităţi economice, deţinând proporţii majoritare în transport şi depozitare (84,4%), construcţii (84,2%) şi industrie extractivă (83,6%).

La sfârşitul anului 2023, repartizarea populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate evidenţia că activităţile neagricole deţineau o pondere de 88,6%, în serviciile comerciale şi sociale lucrau 55,9% dintre persoanele ocupate, iar în industrie şi construcţii 32,7%. Structura populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate economică evidenţia că 11,4% din populaţia ocupată îşi desfăşura activitatea în sectorul agricol.

Din totalul persoanelor ocupate în activităţile neagricole, 25,8% au lucrat în industrie, 18,3% în comerţ, 11,1% în construcţii, 7,3% în transport şi depozitare, 7,3% în sănătate şi asistenţă socială şi 5,9% în învăţământ.

## Câți români muncesc în țară. Cei mai mulți sunt în sectorul privat


Repartizarea populaţiei ocupate civile pe forme de proprietate evidenţiază o pondere a persoanelor ocupate în sectorul privat (81,7%) de 5 ori mai mare decât ponderea persoanelor ocupate în sectorul public (16,5%). După forma de proprietate a unităţilor în care au lucrat, bărbaţii deţineau ponderea majoritară în populaţia ocupată civilă din sectorul mixt (60,1%) şi privat (58,4%). În schimb, femeile erau preponderente în unităţile din sectorul public (63,9%).

„Analizând distribuţia populaţiei ocupate civile pe forme de proprietate şi activităţi ale economiei naţionale se constată concentrarea persoanelor ocupate din sectorul public (98,0%) şi mixt (99,3%) în activităţile neagricole", subliniază [INS](https://insse.ro/cms/).

Salariaţii au continuat să deţină cea mai mare pondere (73,4%) în totalul populaţiei ocupate civile. Aceştia au predominat în servicii sociale (94,1%), servicii comerciale (81,1%) şi industrie şi construcţii (74,2%).

Repartizarea resurselor de muncă pe regiuni de dezvoltare reliefează următoarele aspecte: regiunea Nord - Est asigură 16,4% din resursele de muncă ale României, populaţia în vârstă de muncă (1.965.700 persoane) reprezentând 16,6% din populaţia în vârstă de muncă pe ţară; regiunea Sud - Muntenia dispune de 14,4% din resursele de muncă ale ţării, cu o populaţie în vârstă de muncă de 1.748.100 persoane, respectiv 14,8% din populaţia în vârstă de muncă a ţării; regiunea Nord - Vest concentrează 13,3% din resursele de muncă la nivel naţional şi 13,5% din populaţia în vârstă de muncă (1.602.000 persoane).

## Cei mai mulți români muncesc în regiunea Bucureşti - Ilfov


Dintre celelalte regiuni din România, valori mai ridicate s-au înregistrat în regiunile Vest (72,3%), Centru (69,3%), şi cele mai scăzute în regiunile Nord - Est (49,8%) şi Sud - Muntenia (54,7%). În toate regiunile, rata de ocupare a înregistrat valori mai ridicate pentru persoanele de sex masculin comparativ cu cele de sex feminin. Ecartul dintre ratele de ocupare pentru cele două sexe a avut valori cuprinse între 13,5 puncte procentuale (regiunea Vest) şi 4,7 puncte procentuale (regiunea Nord - Est).

Din distribuţia populaţiei ocupate civile pe regiuni de dezvoltare, se observă că în regiunea Bucureşti - Ilfov se concentrează cea mai mare proporţie a persoanelor ocupate (19%), iar în regiunea Sud - Vest Oltenia cea mai mică proporţie (8,6%).

Totodată, analiza structurii populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate evidenţiază că în regiunile Sud - Vest Oltenia şi Nord - Est s-au înregistrat cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau în activităţile agricole (17,6% ambele). Industria şi construcţiile concentrau 38,2% în regiunea Centru, 35,9% în regiunea Nord - Vest, 35,6% în regiunea Vest şi 35,4% în regiunea Sud - Muntenia, dintre persoanele ocupate. În servicii îşi desfăşurau activitatea peste 50% dintre persoanele ocupate din aproape toate regiunile, cu excepţia regiunilor Sud - Muntenia şi Sud - Vest Oltenia. Cea mai mare pondere a populaţiei ocupate civile în servicii s-a înregistrat în regiunea Bucureşti - Ilfov (74%).