# China reduce ținta de creștere la 4,5% pe fondul crizei imobiliare și demografice

> Guvernul de la Beijing reduce ținta de creștere a PIB pentru 2026 la 4,5-5%, pe fondul unei crize imobiliare, a declinului demografic și a consumului slab.

Publicat: 5 martie 2026, 16:13 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/china-reduce-tinta-de-crestere-la-45-pe-fondul-crizei-imobiliare-si-demografice/ · Publicație: Financiarul

![economie China](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/economie-China-1772719982.jpeg)

Miracolul economic al Chinei, care a uimit lumea timp de decenii, pare să fi ajuns la final. Guvernul de la Beijing se pregătește să anunțe o reducere drastică a țintei de creștere a PIB pentru 2026, semnalând o nouă eră, mult mai modestă, pentru a doua cea mai mare economie a lumii.

Potrivit unei analize [Adevarul](https://adevarul.ro/stiri-externe/china/miracolul-economic-al-chinei-se-apropie-de-2512672.html), noua țintă oficială ar putea fi stabilită între 4,5% și 5%, o scădere considerabilă față de ritmurile de două cifre care au transformat China într-un motor global. Dincolo de încetinirea naturală a unei economii mature, probleme structurale profunde, de la criza imobiliară la declinul demografic, forțează această schimbare de paradigmă.

## Criza imobiliară care a erodat economiile a milioane de familii

Sectorul rezidențial, odată un pilon al creșterii și principalul depozitar al avuției chinezilor, se află într-un cerc vicios. Prețurile locuințelor au scăzut cu aproximativ 30% față de vârful atins în 2021, erodând economiile a milioane de familii. Totul a pornit în 2020, când autoritățile au impus restricții privind îndatorarea excesivă a dezvoltatorilor, măsuri urmate de lockdown-urile din pandemie care au subminat încrederea și au blocat vânzările.

Deși guvernul a redus dobânzile ipotecare și a relaxat restricțiile de cumpărare începând cu 2024, efectele au fost limitate, aducând doar o stabilizare temporară. La apogeu, imobiliarele și sectoarele conexe reprezentau până la un sfert din PIB. În prezent, ponderea a coborât sub 20% și continuă să scadă, în timp ce Beijingul mizează pe industrii high-tech, care însă generează mai puține locuri de muncă.

## Consumul intern fragil și teama de deflație

Prăbușirea valorii proprietăților a lovit direct încrederea populației, care a început să consume mai puțin. Din 2023, prețurile pentru o gamă largă de bunuri și servicii au înregistrat scăderi, alimentând temerile privind o spirală deflaționistă periculoasă. Companiile sunt forțate să reducă prețurile pentru a atrage clienți, ceea ce le comprimă marjele de profit și descurajează investițiile viitoare. Autoritățile chineze descriu acest fenomen drept „involuție” - o competiție excesivă care erodează profitabilitatea generală. Această slăbiciune a cererii interne complică eforturile de reechilibrare a modelului economic, dependent în mod tradițional de investiții masive și exporturi.

## Bomba demografică: Populația Chinei scade și îmbătrânește accelerat

Pe lângă problemele economice, China se confruntă cu o criză demografică. Populația de circa 1,4 miliarde de persoane este în scădere, iar în 2025 numărul nașterilor a coborât la un minim istoric de 7,93 milioane. Ponderea populației apte de muncă (între 16 și 59 de ani) a scăzut la aproximativ 61%, față de peste 70% în urmă cu un deceniu. În același timp, raportul dintre persoanele active și cele de peste 65 de ani este de circa 4 la 1 și se va deteriora rapid. Ca răspuns, președintele Xi Jinping promovează investițiile în automatizare, inteligență artificială și biotehnologie pentru a compensa reducerea forței de muncă.

## Exporturile, colacul de salvare cu riscuri majore

În pofida dificultăților interne, comerțul exterior a oferit un sprijin neașteptat. În 2025, exporturile nete au contribuit cu aproximativ o treime la creșterea PIB, cel mai ridicat nivel din 1997. Chiar dacă tarifele impuse de Statele Unite asupra bunurilor chineze au ajuns la 145%, livrările către Europa și Asia de Sud-Est au compensat pierderile. Cererea globală pentru vehicule electrice, panouri solare și echipamente industriale fabricate în China a explodat, iar excedentul comercial a atins un nivel record de 1,2 trilioane de dolari. Totuși, această dependență sporită de exporturi amplifică riscurile într-un context global marcat de tensiuni comerciale și măsuri protecționiste.

## Presiuni externe și tranziția spre o nouă eră

Fondul Monetar Internațional a avertizat că politicile economice ale Chinei pot genera dezechilibre globale și pot afecta partenerii comerciali. Simultan, China își consolidează poziția de lider în energia regenerabilă. Capacitatea instalată de energie solară a ajuns la aproape 900 de gigawați, depășind nivelul combinat al Europei și Statelor Unite. Pentru a-și atinge obiectivul de a deveni o economie „moderat dezvoltată” până în 2035, China ar avea nevoie de o creștere medie anuală de peste 4%. Însă încetinirea structurală și incertitudinile externe sugerează că modelul de creștere care a definit ultimele decenii intră într-o nouă fază, mai complexă și mai puțin spectaculoasă.