# România, pe marginea prăpastiei bugetare! Cifrele Eurostat arată cel mai mare deficit din UE

> România, pe marginea prăpastiei bugetare! Cifrele Eurostat arată cel mai mare deficit din UE. Datele recente publicate de Eurostat aduc în prim-plan o realitate îngrijorătoare: în ciuda unei ușoare...

Publicat: 22 iulie 2025, 10:43 · Actualizat: 31 mai 2026, 05:03 · Autor: Ana Dragomir · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/cifrele-eurostat-cel-mai-mare-deficit-ue/ · Publicație: Financiarul

![UE, uniunea europeană, deficit](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/07/euroskulptur-frankfurt-downtown-germany-1024x681.jpg)

România, pe marginea prăpastiei bugetare! Cifrele Eurostat arată cel mai mare deficit din UE. Datele recente publicate de **Eurostat** aduc în prim-plan o realitate îngrijorătoare: în ciuda unei ușoare îmbunătățiri a indicatorilor fiscali la nivelul Uniunii Europene, România rămâne țara cu **cel mai mare deficit bugetar** din blocul comunitar. În același timp, datoria publică continuă să crească într-un ritm care o plasează printre cele mai accelerate din Europa.




### România, pe marginea prăpastiei bugetare! Cifrele Eurostat arată cel mai mare deficit din UE


În primul trimestru al anului 2025, deficitul guvernamental ajustat sezonier a înregistrat o reducere la nivel european – de la **3,3% la 2,9% din PIB** în UE, și de la **3,2% la 2,8%** în zona euro. România a urmat această tendință pozitivă, dar rămâne în continuare departe de echilibru [fiscal](https://financiarul.ro/actuale/cazare-la-untold-2025-cat-a-ajuns-sa-coste/).


Cu un deficit de **7,5% din PIB**, România ocupă **prima poziție în clasamentul negativ** al Uniunii Europene, deși a înregistrat o ușoară îmbunătățire față de ultimul trimestru din 2024, când se situa la 9,6%.


Pe locurile următoare în topul deficitelor bugetare se află **Franța (5,6%)** și **Belgia (5,5%)**. În schimb, **Cipru** și **Grecia** surprind cu un **excedent bugetar de 5,6%** și, respectiv, **4,2%**, demonstrând că redresarea fiscală este posibilă chiar și în economii afectate anterior de crize severe.




### Datoria publică în creștere: aproape 1.000 de miliarde de lei


Pe lângă deficitul semnificativ, România înregistrează o **majorare accelerată a datoriei publice**. Conform statisticilor Eurostat, raportul datorie-PIB a urcat de la **54,8% la 55,8%**, în doar trei luni. Această creștere reflectă o **datorie totală de 998,1 miliarde de lei**, comparativ cu 963,9 miliarde în trimestrul anterior.


Privind retrospectiv, diferența este și mai accentuată: față de aceeași perioadă a anului trecut, România a înregistrat o creștere de **4,1 puncte procentuale**. Doar **Polonia (6,1 p.p.)** și **Finlanda (5,1 p.p.)** au avut creșteri mai abrupte în acest interval, în timp ce **Austria** a evoluat aproape identic cu România (+4,1 p.p.).


Această tendință ridică semne de întrebare serioase privind sustenabilitatea financiară a statului, mai ales în lipsa unor măsuri structurale clare și eficiente.




### Alte state reduc datoria. România merge în sens invers


În total, **16 state membre** au raportat o creștere a datoriei publice ca procent din PIB în primul trimestru din 2025. Cele mai mari salturi, alături de România, s-au înregistrat în **Austria și Slovacia (+3,5 p.p.)**, **Slovenia (+2,9 p.p.)** și **Italia (+2,5 p.p.)**.


La polul opus, țările cu cele mai reduse niveluri ale datoriei publice rămân **Bulgaria (23,9%)**, **Estonia (24,1%)** și **Luxemburg (26,1%)** – state care gestionează prudent cheltuielile și reușesc să mențină indicatorii macroeconomici în parametri stabili.


Media datoriei în **zona euro** a crescut ușor, de la **87,4% la 88%**, iar în **UE**, de la **81% la 81,8%**. Deși diferențele nu par dramatice, contextul general de **stagnare economică și presiuni inflaționiste** complică eforturile de consolidare fiscală ale guvernelor europene.


România se confruntă astfel cu o dublă provocare: **deficit mare și datorie în creștere**, într-un moment în care restul Europei încearcă să recâștige echilibrul bugetar. În lipsa unor reforme clare și aplicate, riscurile la adresa stabilității macroeconomice continuă să se acumuleze.