# Conacele şi castelele bănăţene, perle turistice pe agenda Timişoarei Capitală Europeană 2021

> Descoperirea comorilor arhitecturale din Banat Conacele și castelele din Banat reprezintă o atracție turistică deosebită, oferind vizitatorilor nu doar priveliști impresionante, ci și povești fasci...

Publicat: 20 noiembrie 2014, 11:23 · Actualizat: 31 octombrie 2024, 19:15 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/conacele-si-castelele-banatene-perle-turistice-pe-agenda-timisoarei-capitala-europeana-2021/ · Publicație: Financiarul

### Descoperirea comorilor arhitecturale din Banat

Conacele și castelele din Banat reprezintă o atracție turistică deosebită, oferind vizitatorilor nu doar priveliști impresionante, ci și povești fascinante despre istoria celor care le-au construit sau locuit. Fiecare edificiu ascunde în spatele zidurilor sale atât momente de splendoare, cât și umbre ale abandonului, multe dintre ele fiind acoperite de iedera sălbatică ce le-a îndepărtat de ochii curioșilor.

### Inițiative pentru revitalizarea patrimoniului

Asociația Ariergarda Timișoara (AAT) a demarat un proiect ambițios pentru a cartografia aceste obiective istorice din vestul țării. Reprezentanții AAT au parcurs regiunea Banat pentru a evalua starea actuală a conacelor și castelurilor, identificând proprietarii acestora și potențialul lor ca destinații turistice.

În paralel, autoritățile locale se concentrează pe valorificarea acestor monumente în contextul transformării Timișoarei în Capitală Culturală Europeană în 2021. Scopul este crearea unor trasee turistice care să ofere vizitatorilor oportunitatea de a explora bogata moștenire culturală a zonei.

### Castelele cu povești captivante

Un exemplu notabil este fostul **Castel al Pâlări­e­ru­lui** din Periam, [transformat ulterior într-](https://financiarul.ro/actuale/natura-salajului-intre-gradina-zmeilor-si-gradina-botanica/)o fabrică de pălării. În 1865, Johann Wohl începea producția manuală de pălării aici, iar fabrica s-a dezvoltat sub conducerea lui Johann Rudach. Deși naționalizată în 1948 și trecută în patrimoniul statului român după căderea comunismului, castelul rămâne un simbol al tradiției meșteșugurilor locale.

La **Foeni**, castelul familiei Mocioni suferise distrugeri semnificative datorită intervențiilor necorespunzătoare ale primariei care l-a dotat cu termopane. Construit inițial în 1812 ca reședință impresionantă, domeniul a fost devastat pe timpul Revoluției din 1848 dar ulterior recuperat de familia Mocioni.

În **Carani**, conacul aflat acum într-o stare avansată de degradare aparține unui antreprenor local care nu l-a întreținut corespunzător.

### Viitor promițător pentru Castelul Banloc

Un alt exemplu pozitiv este **Castelul Banloc**, ultima proprietate fiind principesa Elisabeta – fiica regelui Ferdinand I al României. În anul 2008, Primaria localității l-a concesionat Arhiepiscopiei Timișoarei pentru o perioadă extinsă cu scopul deschiderii unui centru ecumenic. Construit încă din anul 1750 pe un teren atestat documentar încă din anul 1400 sub denumirea „Byallak”, castelul are o istorie bogată legată atât de perioada otomanilor cât și de nobilii maghiari Karacsonyi care au contribuit la amenajarea parcului ce îl împrejmuiește astazi.

Astfel că aceste monumente istorice nu sunt doar relicve ale trecutului; ele pot deveni puncte centrale ale turismului cultural dacă vor beneficia de atenția necesară restaurării și promovării lor adecvate.

### Istoria conacelor din Banat: De la splendoare la ruină

În perioada interbelică, multe dintre conacele din Banat au suferit transformări radicale, iar unele dintre ele au fost abandonate complet. Aceste clădiri istorice, odată simboluri ale aristocrației locale, au fost supuse unor destine tragice în urma schimbărilor politice și sociale.

### Castelul Nako de la Sânnicolau Mare

Castelul Nako, construit în secolul al XVIII-lea de familia cu același nume, a reușit să se păstreze relativ intact până în prezent. Frații Nako l-au achiziționat prin licitație în 1781 și l-au transformat într-un veritabil muzeu. Aici erau expuse opere de artă valoroase, inclusiv picturi semnate de artiști renumiți precum Kalmane și Lenbach. Salonul domnesc era decorat cu mobilier sculptat și obiecte rare din întreaga Europă.

După Primul Război Mondial, familia Nako s-a mutat în Ungaria iar proprietatea a fost vândută pe parcele. Castelul a avut diverse utilizări: școală agricolă după 1945 și sediu pentru diferite instituții până când Primăria Sânnicolau Mare a preluat-o pentru a amenaja Muzeul Bartok Bella.

### Conacul San Marco din Comloșu Mare

În secolul al XIX-lea, Conacul San Marco era un important centru cultural pentru aristocrația locală. După naționalizare, clădirea a devenit CAP (Cooperativa Agricolã de Producție) și ulterior școalã. Frații Cristofor și Ciril Naco au jucat un rol esențial în istoria acestui conac; ei au cumpǎrat mari suprafețe de teren sub îndrumarea împǎratului Iosif al II-lea.

Dupǎ ce bunurile comune s-au împărțit între cei doi frați în 1801, moșia din Sânnicolau Mare i-a revenit lui Cristofor iar Teremia-Comloș lui Ciril. În jurul anului 1840, fiul lui Ciril a mutat reședința familiei într-un nou castel construit centralizat.

### Conacul Rudna: O poveste tragicã

Conacul Rudna aparținând baronului Nicolici este astazi o ruinã care reflectӑ soarta multor clӑdiri istorice din zonӑ. Dupӑ ce baronul părăsește România în 1919 pentru Paris, conacul trece printr-o serie de transformări nefericite: devine casă de promenadă şi apoi sediu CAP (Cooperativa Agricolã de Producție). Ruinarea sa continuï pe parcursul decadelor următoare cu distrugerea capelei aflate pe domeniu şi furturile masive post-Revoluţie.

### Potențial turistic: Conacul Clopodia

Un alt obiectiv turistic promițător este Conacul Clopodia care aparține fostului general Vintilǎ Petalǎ – un politician liberal care a ocupat funcția de ministru al Forțelor Armate înainte ca regimul comunist să schimbe radical fața țării. Acest conac are [potențial turistic](https://financiarul.ro/actuale/6-regiuni-de-dezvoltare-din-romania-printre-cele-mai-sarace-20-de-regiuni-din-ue/) datorită istoriei sale bogate dar necesită restaurare urgentӑ pentru a putea fi redeschis publicului larg.

Aceste povești ale conacelor bănățene ilustrează nu doar evoluția arhitecturalӑ ci şi impacturile socio-politice asupra patrimoniului cultural românesc.

### Castelul istoric, o moștenire de familie în noi mâini

#### O poveste de patrimoniu și continuitate

La sfârșitul secolului al XIX-lea, castelul a [fost construit](https://financiarul.ro/actuale/vasile-blaga-romania-poate-beneficia-de-transferul-de-cunostinte-si-bune-practici-al-spaniei/) sub îndrumarea prim-ministrului maghiar Sandor Wekerle. După anul 1951, [generalul care](https://financiarul.ro/externe/apar-noi-vesti-despre-sanatatea-lui-vladimir-putin/) a locuit acolo împreună cu familia sa a fost nevoit să părăsească țara.

#### Retrocedare și vânzare

După o perioadă de abandon, castelul a fost retrocedat Mariei-Rose Mociornița, strănepoata generalului. Cu toate acestea, aceasta a decis să vândă proprietatea soților Erina. Aceștia din urmă au manifestat dorința de a păstra moștenirea pentru nepoatele lor.

(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: banaterra.eu