# CRISPR: O nouă armă împotriva gripei?

> Tehnologia CRISPR, cunoscută pentru terapiile genetice inovatoare, ar putea oferi o soluție revoluționară împotriva gripei sezoniere și a noilor variante virale. O echipă de cercetători de la Insti...

Publicat: 5 ianuarie 2026, 12:41 · Actualizat: 5 ianuarie 2026, 12:41 · Autor: Roxana Nistor · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/crispr-o-noua-arma-impotriva-gripei/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/01/crispr-o-noua-arma-impotriva-gripei-1024x535.png)

Tehnologia CRISPR, cunoscută pentru terapiile genetice inovatoare, ar putea oferi o soluție revoluționară împotriva gripei sezoniere și a noilor variante virale. O echipă de cercetători de la Institutul Peter Doherty pentru Infecții și Imunitate din Melbourne, Australia, condusă de Zhao, explorează utilizarea CRISPR pentru a crea un tratament de ultimă generație. Această abordare ar putea inactiva virusurile gripale la nivel genetic, oferind o protecție mai largă decât antiviralele convenționale, potrivit [Wired](https://www.wired.com/story/crispr-flu-antivirals/).

## Cum funcționează CRISPR-Cas13 împotriva gripei?


CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats) este o tehnologie de editare genetică ce permite modificarea codului genetic al celulelor vii. Există două versiuni principale: CRISPR-Cas9, care modifică ADN-ul, și CRISPR-Cas13, care acționează asupra ARN-ului. În cazul gripei, virusul are un cod genetic bazat pe ARN, ceea ce face ca enzima Cas13 să fie o armă eficientă.

„Cas13 poate ținti aceste virusuri ARN și le poate inactiva”, a explicat Zhao. Celulele umane nu produc în mod natural Cas9 sau Cas13. Aceste enzime se găsesc în sistemele imunitare ale bacteriilor și arheelor, unde Cas13 le ajută să dezactiveze virusurile invadatoare, numite fagi.

### Un spray nazal sau injectabil cu potențial antiviral


Echipa de cercetători dezvoltă un sistem inovator pentru a oferi aceleași beneficii oamenilor. Ideea, testată inițial în laborator ca antiviral împotriva COVID-19, constă într-un spray nazal sau o injecție care utilizează nanoparticule lipidice pentru a livra instrucțiuni moleculare celulelor infectate din tractul respirator.

Procesul este format din două etape. Prima moleculă este un ARN mesager (ARNm) care instruiește celulele să producă Cas13. A doua este un ARN ghid care direcționează Cas13 către o secțiune specifică din codul ARN al virusului gripal.

Sharon Lewin, medic specializat în boli infecțioase la Institutul Peter Doherty, care conduce proiectul, explică: „Cas13 taie apoi ARN-ul viral, perturbând capacitatea virusului de a se replica și oprind efectiv infecția la nivel genetic.”

### Prevenție și protecție pe termen lung


Deși scopul principal este utilizarea tehnologiei pentru a reduce infecțiile pe termen scurt, Zhao prevede că spray-ul ar putea fi utilizat și pentru prevenirea infecțiilor, de exemplu, în timpul unui sezon gripal deosebit de virulent.

„Practic, pregătiți celulele din tractul respirator să producă acest Cas13, ca un prim strat de apărare”, spune el. „Este ca și cum ai avea o armată – acei soldați ar fi înarmați și gata să-și întâlnească inamicul.”

## Avantajele CRISPR-Cas13 față de antiviralele convenționale


Principalul avantaj al acestei abordări este că Cas13 poate fi modificat, prin intermediul ARN-ului ghid, pentru a ținti așa-numitele „regiuni conservate” ale codului genetic al gripei. Acestea sunt segmente de ARN care se găsesc în aproape toate tulpinile de gripă și sunt cruciale pentru supraviețuirea virusului.

Antiviralele convenționale, cum ar fi Tamiflu, țintesc doar anumite tulpini de gripă, care dezvoltă rapid rezistență. CRISPR-Cas13 este una dintre principalele inovații printre antiviralele „pan-gripă”, dar există și altele. Anticorpii monoclonali sunt, de asemenea, concepuți pentru a ținti regiunile conservate ale codului genetic al gripei, în timp ce alte medicamente vizează creșterea producției de interferoni, sistemul de alarmă încorporat al organismului care semnalează celulelor imunitare să atace un agent patogen invadator.

### Obstacole și precauții


Cu tulpina de gripă A singură ucigând între 12.000 și 52.000 de americani în fiecare an, în funcție de severitatea sezonului gripal, nevoia de alternative mai bune este evidentă. Cu toate acestea, Nicholas Heaton, profesor de genetică moleculară și microbiologie la Universitatea Duke, subliniază că trebuie depășite numeroase obstacole înainte ca spray-urile nazale sau injecțiile cu Crispr-Cas13 să poată fi lansate.

„Îmi place ideea, dar [încă] introducem o proteină străină dintr-o bacterie în corpul cuiva”, spune el. „Deci, va produce corpul un răspuns imunitar împotriva ei?”

Heaton avertizează, de asemenea, împotriva „efectelor off-target”, posibilitatea ca un tratament Crispr să atace involuntar propriul ARN al organismului, precum și un virus invadator.

## Evaluări preliminare promițătoare


O evaluare timpurie a siguranței a fost deja efectuată la Institutul Wyss pentru Inginerie Biologic Inspirată de la Universitatea Harvard, unde oamenii de știință au folosit celule pulmonare și vasculare umane pentru a crea un „plămân pe cip”. În cazul infecțiilor gripale severe, gripa invadează și se replică în sacii de aer microscopici numiți alveole, făcând din acesta un model util pentru a examina dacă antrenarea acestor celule pentru a produce enzima Cas13 poate ajuta la combaterea gripei severe.

Potrivit lui Donald Ingber, directorul fondator al institutului, care a creat modelele de plămân pe cip, studiile au arătat că celulele alimentate cu Cas13 ar putea combate diverse tulpini de gripă – de la tulpina H1N1 responsabilă pentru pandemia de gripă porcină din 2009, până la H3N2, care a fost responsabilă pentru un focar de gripă sezonieră deosebit de virulent în această iarnă.

Mai mult, nu păreau să existe consecințe nedorite. „Nu am văzut niciun efect off-target, ceea ce a fost uimitor”, spune Ingber. „Am suprimat replicarea virală, dar și moleculele care mediază inflamația care sunt secretate atunci când țesuturile tale sunt infectate.”

### Prudență și perspective viitoare


Cu toate acestea, oamenii de știință sunt, în mod firesc, precauți. Ingber spune că găsirea unei modalități de a livra o nanoparticulă lipidică care conține instrucțiunile pentru a produce Cas13 – direct către celulele alveolelor adânc în plămâni – nu este o sarcină ușoară. Heaton subliniază, de asemenea, că orice antiviral care țintește direct un virus poate ajuta la încurajarea agentului patogen să muteze și mai mult, chiar dacă țintește părți aparent integrante ale codului său genetic.

„De obicei, ceea ce constatăm este că natura are o cale”, spune el. „Este ca în vechiul film Jurassic Park.”

Heaton lucrează, de asemenea, la modalități alternative de valorificare a puterii Crispr pentru a ținti gripa. O altă idee ar putea fi să ne apărăm, folosind enzima Cas9 pentru a ne ajusta propriul cod genetic pentru a ne face mai rezistenți la gripă. „Cu toții avem gene care sunt exprimate și care permit virusului să intre în celulele tale și să se replice”, spune el. „Dar dacă am putea găsi unul dintre acești factori genetici cheie de care virusul are cu adevărat nevoie și doar să-l reducem puțin. Există ceva în biologia noastră cu care ne putem descurca cu mai puțin, de care gripa nu se poate lipsi?”

Pentru a explora acest lucru, oamenii de știință au efectuat o serie minuțioasă de experimente. Grupurile de cercetare, inclusiv laboratorul lui Heaton, preiau celule umane, folosesc Cas9 pentru a elimina genele una câte una și apoi văd dacă virusul gripal le poate ucide în continuare. Acest lucru a dus deja la o descoperire cheie: gripa se bazează pe o genă numită SLC35A1, care asigură că anumite zaharuri sunt prezente pe exteriorul celulelor noastre. Potrivit lui Heaton, această genă este propriul călcâi al lui Ahile al gripei.

„Gripa folosește acele zaharuri ca receptor”, spune el. „Teoretic, dacă ai putea crea un inhibitor al acelei gene și l-ai face pe cineva să-l inhaleze, asta ar opri practic toată gripa.”

Desigur, având în vedere că mamiferele și gripa se află într-o cursă a înarmărilor biologice de milioane de ani, evoluția ar fi eliminat probabil deja SLC35A1 dacă ar fi posibil ca oamenii să supraviețuiască fără ea. Cu toate acestea, Heaton nu exclude o abordare mai nuanțată. „Ce se întâmplă dacă nu eliminăm complet această genă?”, spune el. „Ce se întâmplă dacă o eliminăm sau o reducem doar tranzitoriu într-o anumită parte a corpului nostru. Ar fi tolerat? Este încă în stadii foarte incipiente cu aceste tehnologii, dar îmi place ideea de a găsi gene care pot restricționa capacitățile virusului și apoi de a încerca să văd dacă ar fi sigur.”