# Endometrioza afectează milioane de femei în România dar diagnosticul durează, în medie 7 ani

> Aproape o jumătate de milion de femei din România suferă, de multe ori în tăcere, de o boală cronică, dureroasă și prea puțin înțeleasă. Numele ei este endometrioză. Deși afectează 1 din 10 femei l...

Publicat: 1 martie 2026, 12:39 · Actualizat: 1 martie 2026, 12:39 · Autor: Roxana Nistor · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/endometrioza-afecteaza-milioane-de-femei-in-romania-dar-diagnosticul-dureaza-in-medie-7-ani/ · Publicație: Financiarul

![endometrioza românia](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/endometrioza-romania-1772361563-1024x684.jpg)

Aproape o jumătate de milion de femei din România suferă, de multe ori în tăcere, de o boală cronică, dureroasă și prea puțin înțeleasă. Numele ei este endometrioză. Deși afectează **1 din 10 femei** la nivel global, în România drumul până la un diagnostic corect este un calvar care durează, în medie, șapte ani. Șapte ani de vizite la medici, de simptome minimizate și de răspunsuri care nu vin. Acest articol compilează toate informațiile esențiale despre afecțiunea care lasă urme adânci nu doar fizic, ci și emoțional și financiar.

## Coșmarul unui diagnostic tardiv

Endometrioza apare atunci când un țesut similar celui care căptușește uterul (endometru) crește în afara acestuia, pe ovare, trompe uterine sau alte organe din pelvis. În timpul ciclului menstrual, acest țesut se comportă la fel ca endometrul: se îngroașă, sângerează și se descompune. Problema? Sângele nu are pe unde să fie eliminat, ceea ce provoacă inflamație, durere severă, cicatrici și aderențe. Simptomele variază mult, de la dureri menstruale insuportabile și dureri în timpul contactului sexual, la probleme digestive, oboseală cronică și, în multe cazuri, infertilitate.

Aici începe odiseea pacientelor. O cercetare realizată de organizația Endometriosis UK arată o realitate sumbră, perfect aplicabilă și în România: timpul mediu de diagnosticare a crescut în ultimii ani, ajungând în Marea Britanie la aproape **nouă ani**. Studiul, bazat pe experiențele a peste 4.300 de paciente, arată că 47% dintre ele au mers la medicul de familie de 10 sau mai multe ori înainte de a primi un diagnostic. Mai mult, 78% au simțit că un cadru medical le-a pus la îndoială severitatea simptomelor, spunându-le că sunt „dramatice” sau că „toată lumea are dureri menstruale”.

> „A lua aproape nouă ani pentru a obține un diagnostic de endometrioză este inacceptabil. Descoperirea noastră că acum durează și mai mult trebuie să fie un semnal de alarmă pentru decidenți”, a declarat Emma Cox, CEO al Endometriosis UK.

Dificultatea diagnosticului vine și din faptul că simptomele se suprapun cu alte afecțiuni, precum sindromul de colon iritabil. Până de curând, singura metodă sigură de confirmare era laparoscopia, o intervenție chirurgicală invazivă. Acum, un diagnostic clinic bazat pe simptome și investigații imagistice precum ecografia sau RMN-ul poate fi suficient pentru a începe tratamentul, conform [Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)](https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/endometriosis).

## De la gene la toxinele din plastic

Cauza exactă a endometriozei rămâne un mister, dar cercetările recente au început să contureze un tablou complex. Nu mai este vorba doar despre teoria clasică a menstruației retrograde, în care sângele menstrual ajunge în cavitatea pelviană. Oamenii de știință vorbesc acum despre o combinație de factori.

Un studiu genetic masiv, publicat în *Nature Genetics*, a analizat ADN-ul a peste 60.000 de femei cu endometrioză și a confirmat o legătură genetică puternică. Femeile care au rude de gradul întâi cu această afecțiune au un risc mult mai mare de a o dezvolta. Același studiu a descoperit legături genetice și cu alte afecțiuni dureroase, precum migrenele sau durerile de spate, deschizând calea către noi tratamente.

Sistemul imunitar joacă și el un rol cheie. OMS subliniază că endometrioza este asociată cu o dereglare a acestuia, pacientele având rate mai mari și pentru alte boli autoimune, ca lupus sau scleroză multiplă. Un sistem imunitar disfuncțional nu reușește să recunoască și să elimine celulele endometriale care cresc în locuri greșite.

Și factorii de mediu sunt tot mai mult în atenția cercetătorilor. Expunerea la substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin, găsite frecvent în produsele din plastic (precum bisfenol A), a fost asociată cu un risc crescut. Aceste toxine interferează cu reglarea hormonală, în special cu estrogenul, hormonul care alimentează creșterea țesutului endometrial.

## Lupta cu durerea și infertilitatea

Deoarece nu există un leac, tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor. Opțiunile variază în funcție de severitatea bolii și de dorința pacientei de a obține o sarcină. Terapiile hormonale, precum contraceptivele sau progestinele mai noi, sunt adesea prima linie de apărare pentru a controla durerea. Acestea funcționează prin suprimarea ciclului menstrual și, implicit, a creșterii leziunilor.

Pentru cazurile severe, intervenția chirurgicală este necesară. Tehnicile moderne, precum chirurgia laparoscopică sau cea robotică, permit îndepărtarea precisă a leziunilor și aderențelor, cu un timp de recuperare mai mic. Totuși, nici chirurgia nu este o soluție definitivă; leziunile pot reapărea. Histerectomia este considerată o ultimă soluție, dar chiar și aceasta nu garantează dispariția completă a durerii.

Poate cea mai dureroasă consecință a bolii este impactul asupra fertilității. Până la **50% dintre femeile cu endometrioză** se confruntă cu dificultăți în a concepe. Inflamația cronică, aderențele și afectarea ovarelor sau a trompelor uterine sunt principalele cauze. Vestea bună este că progresele medicale oferă speranță. Studiile arată că o intervenție chirurgicală pentru curățarea leziunilor, urmată de fertilizare in vitro (FIV), poate crește semnificativ ratele de succes. De asemenea, crioconservarea ovocitelor (înghețarea ovulelor) a devenit o opțiune viabilă pentru femeile care doresc să își amâne sarcina și să își protejeze fertilitatea.

## Există speranță?

Endometrioza este mai mult decât o boală ginecologică; este o problemă de sănătate publică cu costuri sociale și economice uriașe. Durerile debilitante împiedică femeile să meargă la muncă sau la școală, ducând la pierderi de venit și afectând calitatea vieții. Anxietatea și depresia sunt frecvente, amplificate de sentimentul că suferința lor nu este luată în serios.

În Marea Britanie, organizațiile de pacienți cer guvernului să stabilească o țintă clară: reducerea timpului mediu de diagnosticare la un an până în 2030. O astfel de țintă ar fi necesară și în România. Schimbarea necesită o abordare pe mai multe planuri: campanii naționale de conștientizare, pregătire mai bună a medicilor de familie pentru a recunoaște simptomele, investiții în cercetare și, cel mai important, ascultarea pacientelor. Până atunci, sute de mii de românce rămân captive într-un ciclu de durere și așteptare.

*Surse:*

- [The Guardian](https://www.theguardian.com/society/2024/mar/04/women-in-uk-waiting-almost-nine-years-for-endometriosis-diagnosis-study-finds)
- [World Health Organization (WHO)](https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/endometriosis)
- [European Medical Journal](https://www.emjreviews.com/reproductive-health/news/deteriorating-diagnosis-times-for-endometriosis/)