# Finanțele au împrumutat 742,4 mil. lei de la bănci

> Ministerul Finanțelor a reușit să atragă de la bănci 742,4 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat,

Publicat: 30 august 2024, 16:23 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/finantele-au-imprumutat-de-la-banci/ · Publicație: Financiarul

![bănci, bani, împrumut](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2024/08/bani-lei-bancnote-scaled-e1722508228217-1024x575.jpg)

Finanțele au împrumutat 742,4 mil. lei de la bănci. Ministerul Finanțelor a reușit să atragă de la bănci 742,4 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat, având o maturitate reziduală de 17 luni și un randament mediu anual de 6,02%. Conform datelor furnizate de Banca Națională a României, valoarea nominală inițială a acestei emisiuni a fost de 500 de milioane de lei, în timp ce băncile au subscris un total de 917,4 milioane de lei, indicând un interes crescut pentru aceste titluri de stat.

## Finanțele au împrumutat 742,4 mil. lei de la bănci


Pentru a suplimenta această sumă, [Ministerul Finanțelor](https://mfinante.gov.ro/ro/web/site) a programat vineri o licitație suplimentară destinată atragerii a încă 75 de milioane de lei, menținând același randament stabilit în cadrul emisiunii de joi. Această măsură face parte dintr-un plan mai amplu de împrumuturi prevăzut pentru luna august 2024, care vizează atragerea de fonduri semnificative de pe piețele financiare.

Planul de împrumuturi al Ministerului Finanțelor pentru luna august include un total de 5,1 miliarde de lei, cu posibilitatea adăugării unei sume suplimentare de 600 milioane de lei prin oferte necompetitive. Comparativ cu programul din luna iulie 2024, această sumă este cu 885 milioane de lei mai mică, evidențiind o ajustare a necesarului de finanțare pentru refinanțarea datoriei publice și acoperirea deficitului bugetar.

Această strategie reflectă un efort concertat de gestionare a datoriilor publice și asigurare a resurselor necesare, în timp ce Ministerul Finanțelor navighează într-un context economic complex. Reducerea sumelor planificate în august comparativ cu iulie sugerează o abordare prudentă și ajustată la evoluțiile pieței și la cerințele fiscale curente.

## Această evoluție a început să reducă cererea de titluri de stat


Datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă în primele cinci luni ale acestui an, atingând suma de 862,3 miliarde de lei, comparativ cu 372,9 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2019. Dacă trendul actual continuă, datoria ar putea reprezenta 58% din PIB până la sfârșitul anului, apropiindu-se de pragul maxim stabilit de Tratatul de la Maastricht pentru aderarea la zona euro. Această expansiune rapidă a datoriei publice pune presiune pe cererea pentru titluri de stat, în special pentru cele cu scadențe pe termen scurt.

În contextul acestei evoluții, cererea pentru titluri de stat a început să scadă, chiar și pentru scadențele imediate, în timp ce [Banca Națională a României](https://financiarul.ro/economie/bnr-schimba-bancnotele/) se pregătește să ajusteze în jos rata de referință. Recenta licitație de obligațiuni de stat cu maturitate la finalul lunii ianuarie 2026 a fost programată pentru o valoare de 500 milioane de lei, însă băncile au oferit 917,4 milioane de lei. Ministerul Finanțelor a reușit să se împrumute cu 742,4 milioane de lei, la un randament mediu de 6,02% pe an.

În acest climat economic, cererea redusă de lei pe piața monetară a fost observată odată ce băncile au încheiat perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii. Această scădere a cererii a avut ca efect o micșorare a indicilor ROBOR. Indicele ROBOR la trei luni, care influențează majoritatea dobânzilor la creditele în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut ușor de la 5,58% la 5,57%, atingând cea mai mică valoare de la 18 mai 2022.

De asemenea, indicele ROBOR la șase luni, relevant pentru creditele ipotecare, a scăzut de la 5,62% la 5,61%, în timp ce indicele la 12 luni a rămas constant la 5,65%. Aceste valori sunt similare cu cele observate în mijlocul lunii mai 2022, sugerând o stabilizare temporară a ratelor dobânzilor în contextul fluctuațiilor recente din piața monetară.

## Inflația din Germania a scăzut sub pragul de 2%


Pe piața valutară, schimbările au fost minore, euro înregistrând o creștere modestă, de la 4,9771 la 4,9772 lei. Tranzacțiile s-au realizat în intervalul 4,976 - 4,978 lei, indicând o stabilitate relativă în raport cu moneda națională. În contrast, euro a continuat să se deprecieze față de dolarul american, cu un curs între 1,1072 și 1,1140 dolari, chiar dacă inflația din Germania a scăzut sub 2%, marcând prima dată acest prag de la începutul anului 2021. Aceasta a dus la o creștere a mediei dolarului de la 4,4684 la 4,4866 lei.

În același timp, francul elvețian a menținut o cerere ridicată datorită statutului său de "activ sigur", rezultând într-o apreciere a mediei sale de la 5,3052 la 5,3189 lei. Pe de altă parte, lira sterlină a înregistrat o apreciere de la 5,9072 la 5,9207 lei, reflectând o mișcare ascendentă în contextul pieței valutare globale.

Prețul gramului de aur a crescut la 363,5326 lei, stimulat de aprecierea dolarului american și fluctuațiile metalului galben între 2.503,50 și 2.524,70 dolari/uncie. În regiune, monedele au avut tendințe de apreciere, cu zlotul polonez și forintul maghiar tranzacționându-se la 4,2862 zloți/euro și 392,88 forinți/euro, respectiv. Bitcoin a scăzut sub 58.000 dolari, iar cotațiile au crescut ulterior la 58.933 - 60.479 dolari, în timp ce Ethereum se tranzacționa între 2.516 și 2.579 dolari.