# Institutele de cercetare agricolă rămân fără terenuri, vânate de interese imobiliare

> Descoperă cum institutele de cercetare agricolă se confruntă cu o criză acută de terenuri, în fața presiunilor imobiliare. Află impactul acestor interese asupra inovației și agriculturii sustenabile. Citește acum pentru a înțelege provocările cu care se confruntă cercetarea agricolă și soluțiile propuse!

Publicat: 24 februarie 2010, 17:20 · Actualizat: 18 septembrie 2024, 04:16 · Autor: Nicolae Popescu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/institutele-de-cercetare-agricola-raman-fara-terenuri-vanate-de-interese-imobiliare/ · Publicație: Financiarul

#### Instituțiile de cercetare agricolă se confruntă cu o pierdere alarmantă a terenurilor, ceea ce le-ar putea împiedica activitatea din cauza retrocedărilor ilegale în baza legii de reconstituire a dreptului de proprietate.

În prezent, observăm o scădere semnificativă a fondului funciar destinat cercetării agricole, terenuri care aparțin acestor institute fiind revendicate sub pretextul reconstituirii dreptului de proprietate. Această afirmație a [fost făcută miercuri](https://financiarul.ro/externe/in-olanda-au-inceput-manifestarile-de-comemorare-a-125-de-ani-de-la-moartea-lui-van-gogh/) (24 februarie 2010) de profesorul Gheorghe Sin, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu - Șișești, în cadrul unei dezbateri pe această temă.

Dacă în anul 1990 existau 121 de unități dedicate cercetării agricole, acum numărul acestora s-a redus la doar 62. Suprafața totală utilizată s-a [diminuat drastic](https://financiarul.ro/externe/profitul-net-al-lukoil-a-scazut-cu-27-in-primul-semestru-din-2009/), scazând de la 160.000 hectare la aproximativ 35.[600 hectare](https://financiarul.ro/externe/danube-rises-above-danger-levels/). Această tendință îngrijorătoare ar putea duce România la pierderea materialului biologic național și a capacității sale de cercetare în domeniul cartofului, pomiculturii sau viticulturii. Aceste schimbări vor avea consecințe grave pe termen lung asupra creșterii importurilor alimentare și dependenței față de soiurile străine.

Institutul din Târgu Secuiesc este singurul din țară specializat în acest domeniu și deja a suferit o pierdere semnificativă: 240 hectare au fost revendicate fără documentație adecvată pentru compensare din partea autorităților locale.

Un alt exemplu este Institutul de Cercetare Pomicolă Bărăneasa; cele 61 hectare ale sale sunt extrem de căutate datorită amplasamentului lor strategic lângă Aeroportul Bărăneasa. Diverse persoane care nu au avut niciodată proprietate pe aceste terenuri solicitând compensări ilegale.

„Avem soiuri rare obținute prin muncile unor generații întregi care sunt amenințate”, afirmase directoarea Adela Bărbuiescu referitor la presiunile exercitate asupra institutelor pentru retrocedarea terenurilor.

Valeriu Tabără, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților avertizează că România riscă să piardă materialele biologice esențiale dacă abuzurile nu vor fi stopate prin respectarea legislației existente.

Deși există reglementări menite să protejeze institutele agricole împotriva abuzurilor legale, acestea fie nu sunt aplicate corespunzător fie ordonanțele guvernamentale rămân nepublicate în Monitorul Oficial. S-au emis adeverințe pentru terenuri situate chiar în centrul stațiunilor destinate cercetării agricole fără ca acestea să fi aparținut vreodatăr unei persoane fizice.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricol - Fundulea reprezintã un alt exemplu relevant; acesta avea inițial o suprafață totalã administrată ce depãșea 7.500 hectare dar acum gestionează mai puțin decât jumătatea acesteia – sub 1.700 hectare – iar alte cereri recente vizează încărcarea sa cu alte solicitări externe.

Academia Naționalã susține cã Institutul Fundulea a pierdut deja aproximativ 3.000 hectare prin retrocedări nelegitime realizate atât local cât și județean.

Pe lângã provocările generate prin interese private excesive, institutele se confruntǎ şi cu dificultǎţi financiare severe; sursele proprii au devenit tot mai limitative iar bugetele alocate cercetării au fost reduse drastic cu până la 70% comparativ cu anii anteriori.

Aceasta situație complicată afectează grav capacitatea instituțiilor respectivede a-și onora contractele existente pentru proiecte deja angajante datorită lipsei resurselor financiare necesare desfățurării activității lor specifice.
Specialiștii atrag atenția că succesurile recente ale cercetării românești ar putea fi compromise dacă nu se iau măsuri imediate; România are potențial enorm dar riscă să devină dependentǎ exclusiv faţăde importurile alimentelor strǎine care vor continua sǎ creascǎ ca preţ pe măsurǎ ce ţara noastrã pierde capacitatea proprie dе dezvoltаre а soiurilor autohtone.