# Isărescu: Deprecierea cursului de schimb nu duce la creştere economică > Isărescu subliniază că deprecierea cursului de schimb nu aduce creștere economică, ci poate afecta stabilitatea financiară a României. Publicat: 15 aprilie 2010, 12:15 · Actualizat: 19 septembrie 2024, 10:52 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/isarescu-deprecierea-cursului-de-schimb-nu-duce-la-crestere-economica/ · Publicație: Financiarul #### Guvernatorul Băncii Naționale a României subliniază că deprecierea monedei nu garantează o expansiune economică Isărescu a evidențiat, în cadrul unei conferințe dedicate competitivității din România, că există o legătură evidentă între cursul de schimb și evoluția economică. El a remarcat că, de fiecare dată când România a experimentat creșteri economice semnificative, acestea au depășit performanțele altor națiuni din Europa și din lume, dar ulterior s-au confruntat cu dificultăți. „Sustenabilitatea creșterii economice nu provine din politici care stimulează inflația. Este esențial să fim atenți la concepția greșită conform căreia deprecierea monedei ar conduce automat la o dezvoltare economică”, a declarat guvernatorul. ## Isărescu: Deprecierea cursului de schimb nu duce la creştere economică ## Contextul economic actual Recent, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a abordat subiectul crucial al cursului de schimb și impactul său asupra economiei românești. Într-o perioadă în care RON s-a depreciat față de principalele valute, mulți analiști economici au speculat despre efectele pe termen lung ale acestei tendințe. ### Declinul valorii leului Deprecierea leului a [fost generată de mai mulți factori](https://financiarul.ro/externe/cartelele-pentru-produse-alimentare-revin-in-rusia/), inclusiv politica monetară externă, instabilitatea piețelor internaționale și influența contextului geopolitic. Deși mulți pot combina deprecierea monedei cu o stimulare a exporturilor, Isărescu atrage atenția asupra unui punct esențial: **deprecierea cursului de schimb nu conduce automat la creștere economică.** ## Impactul asupra economiei românești Unul dintre principalele argumente aduse de Isărescu este că deprecierea leului poate avea efecte negative asupra importurilor. Aceasta se traduce în creșterea prețurilor bunurilor de consum, [ceea ce poate duce la inflație](https://financiarul.ro/companii/aoar-considera-nejustificata-scumpirea-combustibililor/), afectând astfel puterea de cumpărare a cetățenilor. ### Influența inflației asupra consumatorilor | Indicator | Valoare | | --- | --- | | Rata inflației actuală | 6.5% | | Prețuri în creștere (anual) | 4.2% | ## Factori care contribuie la volatilitatea cursului de schimb Isărescu a menționat că există mai mulți factori care contribuie la volatilitatea cursului de schimb, cum ar fi: - **Politica monetară**: Deciziile BNR privind dobânzile influențează direct atragerea de capital străin. - **Starea economiei globale**: Crizele economice sau politice internaționale sunt adesea resimțite și în economia locală. - **Estimările de creștere economică**: Scăderea încrederii în prognozele economice poate duce la o depreciere rapidă a monedei. ## Punctele de vedere ale economistului Isărescu În discursurile sale, Isărescu subliniază că deprecierea cursului de schimb poate genera o iluzie de creștere economică pe termen scurt, dar consecințele pe termen lung pot fi dăunătoare: 1. **Dificultăți pentru importatori**: Creșterea costurilor poate duce la scăderea competitivității firmelor locale. 2. **Instabilitate financiară**: O monedă depreciată poate afecta stabilitatea financiară a datornicilor în valută. 3. **Impact negativ asupra investițiilor**: Investitorii străini pot deveni reticenți în a investi în România. ## Strategii de adaptare și prevenire Pentru a contracara efectele negative ale depreciării cursului de schimb, Isărescu recomandă următoarele strategii: - **Consolidarea economiei interne**: Stimularea producției locale și reducerea dependenței de importuri. - **Imbunătățirea competitivității**: Investiții în tehnologie și inovație pentru a face produsele românești mai atractive. - **Păstrarea stabilității fiscale**: Măsuri stricte de control al cheltuielilor publice pentru a menține încrederea investitorilor. ## Studii de caz internaționale Examplul unor economii care au experimentat deprecierea valutei arată că efectele nu sunt întotdeauna pozitive. De exemplu, în cazul Turciei, deprecierea lirei a condus la o inflație galopantă și la scăderea rapidă a nivelului de trai pentru cetățeni, subliniind astfel afirmațiile lui Isărescu. ### Leçons din Criza Economică Globală Criza economică globală din 2008 a demonstrat clar că deprecierea monedei nu este o soluție viabilă pentru problemele economice fundamentale. Economiile care s-au bazat pe deprecierea valutei au avut adesea efecte topite pe termen lung, cu o recuperare întârziată și instabilitate economică crescută. ## Concluzii despre politica monetară În concluzie, Mugur Isărescu subliniază ideea că o politică monetară prudentă este esențială pentru menținerea stabilității economice. În loc să se bazeze pe deprecierea cursului de schimb ca instrument de stimulare economică, este mai important să se investească în fundamentale economice solide pentru o [creștere sustenabilă pe termen lung](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/suceava-cernauti-alian-pentru-fonduri-transfrontaliere/). În plus, Isărescu a subliniat importanța ca România să își stabilească propriile standarde pentru cursul efectiv real al monedei sale și nu să se bazeze pe calculele BNR. „Consider că este crucial ca țara noastră să își determine singură acest indicator. Nu este benefic ca Banca Naționala să se implice în această evaluare, deoarece trebuie să evite influențele politice”, a adaugat el. De asemenea, guvernatorul BNR a menționat că fluctuațiile cursului sunt adesea influențate de declarații publice sau de cei care doresc să atragă atenția mass-media. „Intenția noastră este de a stabili un curs de schimb real și eficient. În următoarea întâlnire va trebui să discutăm despre metodologia necesară pentru definirea acestui indicator; considerăm aceasta o prioritate”, concluzionând astfel mesajul transmis participanților la conferință.