# Istoricul viţei-de-vie în Evul Mediu > Evoluția viticulturii în Evul Mediu: De la mănăstiri la podgorii Creșterea suprafețelor cultivate În perioada medievală, viticultura a cunoscut o expansiune semnificativă, cu accent pe dezvoltarea ... Publicat: 30 septembrie 2014, 09:17 · Actualizat: 27 octombrie 2024, 16:15 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/istoricul-vitei-de-vie-in-evul-mediu/ · Publicație: Financiarul ### Evoluția viticulturii în Evul Mediu: De la mănăstiri la podgorii #### Creșterea suprafețelor cultivate În perioada medievală, [viticultura](https://financiarul.ro/actuale/vinia-iasi-poate-folosi-denumirea-cotnari-deoarece-nu-este-marca-inregistrata/) a cunoscut o expansiune semnificativă, cu accent pe dezvoltarea podgoriilor și a centrelor viticole. Cerințele interne și externe au condus la extinderea terenurilor dedicate viței-de-vie, iar defrișările pădurilor au fost frecvente pentru a face loc plantării acesteia. Proprietarii de vii includeau atât nobili și mănăstiri, cât și țărani liberi sau iobagi. #### Rolul mănăstirilor în producția de vin Mănăstirile și catedralele au jucat un rol crucial în avansarea viticulturii medievale, având vaste suprafețe cultivate cu viță-de-vie. Călugării nu doar că produceau vin pentru ritualurile religioase, dar îl comercializau și pe piață. Această activitate a dus la creșterea continuării suprafețelor dedicate cultivării viței-de-vie și îmbunătățirea tehnicilor de producție. #### Beneficiile fiscale pentru sași În secolele XII-XIII, comunitatea săsească din Transilvania a beneficiat de scutiri fiscale privind impozitele pe viile plantate și taxele vamale pentru vinul vândut. Aceste măsuri au stimulat dezvoltarea viticulturii locale prin introducerea unor soiuri noi aduse din Germania. #### Extinderea culturii viței-de-vie în România În secolul al XIV-lea, [cultura viței-de-vie s-](https://financiarul.ro/actuale/regiunea-viticola-provence/)a extins din Țara Făgărașului până în Maramureș, acoperind văile Târnavelor, Mureșului și Crișurilor. Primele mențiuni documentare despre vii în Moldova și Țara Românească apar spre sfârșitul aceluiași secol. Începând cu secolul al XV-lea sunt atestate localități cu podgorii situate la marginea Subcarpaților. #### Observații străine asupra vinului românesc Misionarul catolic Marcus Bandini nota în ''Codex Bandius'' (1646) că Moldova producea atât de mult vin încât prețurile erau extrem de accesibile la vremea recoltei. Episcopul Anton Verancsics sublinia frumusețea dealurilor acoperite cu vii întâlnite frecvent pe teritoriul românesc. #### Impactul religiei asupra viticulturii Creștinismul a transformat percepția asupra viei-de-vie şi vinului prin eliminarea elementelor mitologice şi conferindu-le un caracter sacru necesar celebrării ritualurilor religioase. Cărămidarii bisericii şi marii domnitori ai vremii s-au implicat activ în promovarea viticulturii românești. Documentele istorice menţionează existenţa unei dijme numite „vinări­ci” care reprezenta o parte din recoltă destinată domnitorului ţării; o porţiune era cedată bisericilor şi mănăstirilor locale ca formă de sprijin financiar.