# Judeţul Giurgiu: Scurt istoric

> Vestigii istorice din județul Giurgiu: O călătorie prin timp Pe teritoriul județului Giurgiu se află numeroase vestigii care demonstrează continuitatea vieții umane în această zonă încă din cele ma...

Publicat: 20 noiembrie 2014, 10:59 · Actualizat: 31 octombrie 2024, 18:44 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/judetul-giurgiu-scurt-istoric/ · Publicație: Financiarul

### Vestigii istorice din județul Giurgiu: O călătorie prin timp

Pe teritoriul județului Giurgiu se află numeroase vestigii care demonstrează continuitatea vieții umane în această zonă încă din cele mai vechi epoci. Descoperirile arheologice din perioada neolitică, cum ar fi așezările de la Frătești, Malu și Căscioarele, sunt reprezentative pentru Cultura Gumelnița, datând din mileniile IV-III î.Hr.

### Epoca Bronzului și influențele culturale

În Epoca Bronzului, [regiunea](https://financiarul.ro/actuale/proiecte-de-aproape-400-milioane-euro-depuse-in-regiunea-centru-pe-programul-regio/) a fost marcată de prezența culturilor Glina (secolele XVIII-XVI î.Hr.) și Tei (1900-1300 î.Hr.), [care reflectau](https://financiarul.ro/actuale/eugen-barbu-scriitorul-pentru-care-cartea-era-un-glont-scapat-din-pusca/) o societate agricolă stabilită.

### Așezări fortificate geto-dacice

Din perioada geto-dacică se remarcă marea așezare fortificată de la Popești (secolele II-I î.Hr.), considerată posibil a fi Argedava — un important centru politic al vremii, asociat cu regele Burebista.

### Impactul romanizării asupra regiunii

Cucerirea romană între 105-106 d.Hr. și ocupația ulterioară au lăsat urme semnificative în zonă. Un val roman de pământ a fost identificat în comuna Greaca, indicând influența Romei asupra acestor meleaguri.

Dovezile materiale și scrise sugerează existența unor comunități stabile înaintea migrațiilor popoarelor între secolele III-VII. Urmele populației daco-romane sunt vizibile prin descoperirile aparținând Culturii Dridu (secolele VIII-XI) la Giurgiu și Izvoarele.

### Formarea statelor românești timpurii

În procesul formării națiunii române, regiunea central-nordică a Câmpiei Dunării s-a constituit ca una dintre primele formațiuni statale românești — 'Vlașca', denumire cu origini slave ce semnifică "Țara Vlahilor". Organizarea administrativ-teritorială sub formă de județ datează din secolul al XIV-lea; Mircea cel Bătân construind o cetate pe ruinele unei fortificații romano-bizantine la sfârșitul acelei perioade.

După cucerirea otomanilor în secolul următor, orașul Giurgiu devine reședință domnească pentru o raia ce s-a menținut timp de peste 400 de ani.

### Luptele pentru independență

Județul Giurgiu este martor al unor evenimente istorice importante legate de luptele pentru independență ale românilor. La 14-15 ianuarie 1595, frații Buzescu au obținut victorii împotriva tătărilor invadatori. De asemenea, bătălia de la Cālugāreni pe 13 august același an s-a [soldat cu](https://financiarul.ro/externe/ct-de-mult-se-va-extinde-ue/) o victorie decisivǎ sub conducerea lui Mihai Viteazul împotriva armatei otomane condusǎ de Sinan Pașa.

### Retrocedarea raialei după războiul ruso-turc

Dupǎ conflictul ruso-turc dintre 1828-1829, raiaua Giurgiului este retrocedată Ţării Româneşti prin Tratatul de la Adrianopol; astfel oraşul devine iar reşedinţa judeţului Vlaşca între anii 1831 şi 1950.

Județul actual are rădǎcini adânci în istoria fostelor județe Vlașca și Ilfov fiind constituit ca unitate administrativ-teritorialǎ independentǎ pe data de 23 ianuarie 1981.

### Premiere în transporturi și telecomunicații

Giurgiu este recunoscut pentru realizările sale inovatoare în domeniul transporturilor: primul vas comercial sub pavilion național ('Marița' -1832), prima linie telegraficã (1854), prima navã militarã ('România' -1864) şi multe altele inclusiv Podurile Bizetz şi Prieteniei care leagǎ România şi Bulgaria.

Peste trei sute dintre obiectivele istorice ale judeţului sunt incluse oficial pe Lista Monumentelor Istorice; aproximativ patruzeci dintre acestea având valoare naționala.