# Judeţul Harghita: scurt istoric

> Descoperiri Arheologice Revelatoare în Județul Harghita Locuirea Neolitică și Cultura Dacică Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul județului Harghita au confirmat că zona a fost locuită î...

Publicat: 4 august 2014, 10:29 · Actualizat: 23 octombrie 2024, 08:29 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/judetul-harghita-scurt-istoric/ · Publicație: Financiarul

### Descoperiri Arheologice Revelatoare în Județul Harghita

#### Locuirea Neolitică și Cultura Dacică

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul județului Harghita au confirmat că zona a fost locuită încă din neoliticul timpuriu, între 5500 și 5300 î.Hr. Situri precum cele de la Merești, Toplița, Remetea, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc oferă dovezi ale prezenței unor culturi neolitice distincte, inclusiv Criș, Boian, Precucuteni și Ariușd.

În perioada de tranziție către epoca bronzului, urme ale populației tracice au fost identificate în localități precum Sânmartin și Leliceni. Acestea aparțin culturii Coțofeni. Obiecte datând din epoca bronzului au fost descoperite în zonele Suseni și Jigodin, incluzând topoare și ceramică ornamentată. De asemenea, săbiile de bronz de tip micenian găsite la Aluniș și Inlăceni sugerează relații comerciale cu civilizația miceniană.

#### Epocile Fierului: Așezări Dacice

Din prima epocă a fierului (Hallstatt), care se întinde între 1200-450/300 î.Hr., provin așezările dacice situate la Mugeni și Sâncrăieni. În cea de-a doua epocă a fierului (secolele V î.Hr.—I d.Hr.), s-au descoperit numeroase așezări fortificate în localități precum Zetea, Jigodin sau Tușnad. La Sâncrăieni a [fost găsit](https://financiarul.ro/externe/oamenii-de-serviciu-de-la-clinica-berlineza-charite-sunt-buni-la-toate/) un tezaur dacic din argint datând din secolul I î.Hr.

#### Impactul Romanizării

După cucerirea unei părți semnificative din Dacia de către romani, o mare parte din județul Harghita s-a integrat în provincia romană Dacia. Aceasta este evidențiată prin existența castrelor romane la Inlăceni şi Odorheiu Secuiesc. După retragerea romanilor între anii 271-275 d.Hr., populația autohton-daco-roman continuat să locuiască zona organizată în comunitățile locale.

În secolele VII-VIII d.Hr., această populație s-a confruntat cu migrarea triburilor slave care pătrundeau prin Carpați; dovezi ale acestor interacțiuni pot fi găsite în siturile arheologice din Șimonești sau Cristuru Secuiesc.

#### Structurile Politico-Administrative Medievale

Între secolele IX-X au apărut cnezate şi voievodate pe teritoriul Transilvaniei conduse de cnezi şi voievozi locali. Cucerirea Transilvaniei de către maghiari între secolele XI-XIII a dus la stabilirea unui statut autonom pentru regiune pe parcursul Evului Mediu.

Regii maghiari au recunoscut autonomia politică a Transilvaniei iar instituțiile preexistente cum ar fi voievodatul au continuat să funcționeze sub autoritatea Coroanei Ungariei. Începând cu secolul al XII-lea s-au constituit comitate dar cnezatele românești au rămas active alături de acestea.

Colonizarea sașilor şi secuilor iniţiată de Coroana maghiară avea scop militar dar contribuia totodată la dezvoltarea economicã regionalã; [secuii](https://financiarul.ro/actuale/judetul-covasna-scurt-istoric/) s-au stabilit printre comunitățile românești existente deja.

#### Evoluția Administrativ-Teritorialǎ

La sfârşitul secolului al XIV-lea structura administrativ-teritorialǎ includea comitatele si districtele româneşti împreunã cu scaunele saşilor si secuilor; rolurile militare importante jucate de secui in Evul Mediu le-au consolidat statutul social si economic in regiune.

Deși stratificarea socialǎ începea să devină evidentǎ in [prima jumătate](https://financiarul.ro/actuale/bce-crestere-a-bancnotelor-falsificate-pe-primul-semestru-al-lui-2009/) a secolului al XIV-lea sub domnia regelui Matei Corvin care reglementase relațiile dintre diferitele clase sociale ale secuilor.

### Secuii: O Istorie a Libertății și Confruntărilor

#### Participarea Secuilor în Războaiele Antiotomane

Secuii au avut un rol semnificativ în luptele antiotomane, sub conducerea voievodului Transilvaniei. Aceștia s-au alăturat lui Mircea cel Bătrân în campaniile din Țara Românească și au fost prezenți alături de români în majoritatea expedițiilor conduse de Iancu de Hunedoara. Totuși, Dieta din 20 iunie 1562, desfășurată la Sighișoara, a adoptat măsuri care au dus la o accentuare a aservirii secuilor.

#### Transformările Politice din Transilvania

După ce o parte din Ungaria a [fost transformată într-](https://financiarul.ro/actuale/in-tara-lui-dracula-printul-charles-si-a-renovat-o-casa-transilvaneana/)un pașalâc turcesc în anul 1541, Transilvania a devenit un principat autonom sub suzeranitate otomană. În această perioadă, secuii s-au implicat activ în confruntările cu forțele otomane conduse de Sinan Pașa, participând la bătăliile de la Târgoviște și București sub comanda lui Mihai Viteazul. În bătălia de la Șelimbăr din 18 octombrie 1599, oastea voievodului s-a întregit cu aproximativ 2.000 de secui condusi de Moise Szekely.

#### Impactul Dominației Habsburgice

Odată cu instaurarea dominației habsburgice la sfârșitul secolului XVII-lea, autonomia principatului Transilvania a început să fie restrânsă. Nobilimea maghiară și patriciatul săsesc au câștigat poziții dominante în societate, iar populația românească majoritară era considerată „tolerată”. În anii războiului antihabsburgic (1703-1711), locuitorii județului Harghita s-au aliniat cauzei conduse de Francisc Rakoczi al II-lea.

#### Crizele Demografice și Conflictele Armate

Între anii 1717-1719, județul Harghita s-a confruntat cu ciuma și foametea care au dus la pierderea aproape jumătate dintre locuitori. La data de 7 ianuarie 1764, autoritățile habsburgice au trimis trupe împotriva secuilor care refuzau să se recruteze pentru regimentele imperiale; confruntările soldându-se cu un masacru cunoscut sub numele „Siculicidium”.

Relațiile tensionate dintre autorități și populație continuau să se manifeste prin frământări sociale pe parcursul răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan.

#### Evoluția Economică Regională

În perioada respectivă s-a dezvoltat o clasă meșteșugarească puternică în orașe precum Miercurea Ciuc. Schimburile comerciale erau frecvente între localnici și regiunile vecine; lemnul era produsul cel mai căutat pe piață iar bovinele proveneau din Moldova.

Exploatarea resurselor naturale precum sare sau zacamintelor minerale are tradiție veche aici; salinele Praid erau renumite încă din perioada romanilor iar exploatarea zacamintelor metalifere începea să prindă avânt odată cu descoperirea celor de cupru la Balan.

În timpul Revoluției din anii1848-1849 mişcările antihabsburgice îşi fac simţită prezenţa şi aici; grănicerii sunt chemaţi să refuze ordinele primite iar organizarea armatei revoluţionare devine prioritar pentru comunitatea localnicilor.

Această istorie complexǎ reflectǎ nu doar lupta pentru libertate dar şi evolutia socio-economicǎ a unei regiuni bogate in traditii si resurse naturale valoroase.### Evoluția Județului Harghita: De la Exploatarea Pădurilor la Organizarea Administrativă Modernă

#### O istorie marcată de industrializare și migrație

În secolul al XIX-lea, regiunea Harghita a fost influențată semnificativ de exploatarea resurselor forestiere din masivele Călimani, Ciuc și Harghita. Comparativ cu alte zone din Transilvania, [această regiune](https://financiarul.ro/externe/centura-saraciei-europene-tarile-est-europene-vesnicii-datornici/) a cunoscut o industrializare mai lentă, ceea ce a determinat mulți dintre locuitorii săi să se stabilească în București sau în alte orașe ale regatului României. De asemenea, un număr considerabil de persoane au ales să emigreze peste Ocean.

#### Dezvoltarea industriei de cherestea

Construcția căii ferate Reghin-Miercurea Ciuc în primele decenii ale secolului XX a stimulat dezvoltarea industriei de cherestea pe văile Mureșului și Oltului. În 1909 existau nouă fabrici de cherestea în zonă, iar până în 1927 numărul acestora crescuse la cincizeci și trei.

#### Unirea din 1918 și reorganizarea administrativ-teritorială

La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 au participat delegați din diverse localități ale actualului județ Harghita. După Unire, teritoriul României a fost reorganizat administrativ prin împărțirea sa în județe și plase. Astfel, zona care corespunde astăzi județului Harghita era parte integrantă din județele Odorhei și Ciuc. Această structurare s-a menținut până în anul 1950 când România a fost divizată în regiuni și raioane; atunci actualul județ s-a inclus în regiunea Mureș.

#### Crearea oficială a județului Harghita

Legea nr. 2 adoptată pe 17 februarie 1968 privind organizarea administrativ-teritorială a României a dus la constituirea oficială a județului Harghita cu reședința stabilită la Miercurea Ciuc.

#### Structura administrativ-teritorială contemporană

Astfel cum este structurat astazi, județul Harghita include patru municipii: Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc și Toplița. Printre orașele importante se numără Båile Tușnad, Bålan, Borsec, Cristuru Secuiesc si Vlåhița.* (Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)*