# Mănăstirea Buluc, ”Taborul Vrancei” – locul în care ”asculţi” liniştea şi-ţi ”auzi” gândurile

> Istoria Mănăstirii ‌Buluc: Un Lăcaș ​de Cult cu Rădăcini Adânci Pe ‍dealul Șarba, renumit și pentru vinul său celebru, ‌se află Mănăstirea Buluc, un important lăcaș de‍ cult din Vrancea. Aceasta es...

Publicat: 24 decembrie 2014, 22:30 · Actualizat: 3 noiembrie 2024, 05:06 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/manastirea-buluc-taborul-vrancei-locul-in-care-asculti-linistea-si-ti-auzi-gandurile/ · Publicație: Financiarul

### Istoria Mănăstirii ‌Buluc: Un Lăcaș ​de Cult cu Rădăcini Adânci

Pe ‍dealul Șarba, renumit și pentru vinul său celebru, ‌se află Mănăstirea Buluc, un important lăcaș de‍ cult din Vrancea. Aceasta este considerată ⁣de ierarhii ‌Bisericii Ortodoxe Române drept "Taborul Vrancei" și ‌este accesibil printr-un drum ce străbate o pădure densă.

### Originea⁤ Mănăstirii

Mănăstirea a fost fondată în a doua jumătate a secolului ‌al XVII-lea de către boierul Ioan ‌Caragea din Odobești. Construit inițial din lemn, lăcașul are hramurile 'Pogorârea Sfântului Duh' ⁢și 'Sfânta Treime'. Potrivit unei legende ⁤locale, ctitorirea mănastirii ⁣ar fi fost inspirată de o experiență terifiantă‌ trăită de Caragea‍ în⁢ timpul unei vânători. Înfruntând o‌ furtună violentă, el s-a rugat pentru ‍salvare promițând ⁢că va ridica o ‌biserică dacă va scapa cu ⁣viață.

### Sfințirea și Evoluția Schitului

Biserica a fost​ sfințită pe 8 martie⁣ 1679 și a primit donații substanțiale ⁢sub ‌form of ⁣terenuri și păduri din partea proprietarilor locali. Ulterior, Ioan Caragea s-a ⁣călugărît ⁢aici‌ devenind ieromonahul Isaia și stareț ‌al mănastirii. Documentele istorice consemnează​ contribuțiile aduse schitului ⁣atât ⁣în perioada sa ‍timpurie cât și​ în următoarele două secole.

Donațiile au continuat să curgă spre schit; ⁣între acestea ⁤se ​numără ⁢un pogon de teren oferit de​ monahul Athanasie în 1744 sau schimburile efectuate de ieromonahul Mitrofan la mijlocul anilor 1750.

### Schitul Buluc ‌în Secolul XIX

În anul 1809, schitul era locuit de zece călugări.⁢ De-a lungul timpului, diverse familii‌ au ​contribuit ‍la ‍dezvoltarea acestuia prin donații ​consistente.⁢ De exemplu, Constantin Chihaia ⁢a donat un‍ lot ⁣de teren pe care ‌să‍ fie hrana călugărilor ⁣iar‌ răzeșii din Odobești au oferit păduri​ pentru susținerea comunităților⁣ monahale.

La mijlocul secolului XIX, ieromonahul ‍Veniamin realiza schimburi imobiliare ​menite⁣ să îmbunătățească resursele schitului.

### Mănastirea ‌Buluc Astazi

Înregistrările eparhiale menționează Mănastirea ​Buluc ca fiind una dintre cele ⁢mai importante lacașe ⁣monahale ale ‌zonei până la ⁢sfârșitul anilor '30 ai secolului XX. În această perioadã s-au‍ realizat investiții ‌semnificative precum refacerea lacurilor din apropiere sau construirea unor facilitati destinate primirii vizitatorilor credincioși.

Astfel, Mănāstirea Buluc rămâne nu doar un⁣ simbol spiritual ci şi un punct important pe harta turisticã şi culturalã a regiunii Vrancea.

### Istoria Schitului Buluc: Un ‍Refugiu Spiritual ⁣cu ⁣Rădăcini Adânci

#### Oaze de​ credință în fața provocărilor ⁣istorice

Schitul Buluc,‍ un loc sacru ⁤ferit de invazii și ​pericole, ⁣a fost un bastion⁢ al spiritualității încă din cele mai⁤ vechi timpuri. ⁣Între‍ anii ‌1922 și 1928, ⁢călugării au​ construit o nouă biserică dedicată 'Schimbării⁣ la Față', alături de cea veche. Această construcție, realizată ⁣din cărămizi și mult ‍mai⁢ spațioasă decât predecesoarea sa, a suferit daune semnificative în urma cutremurului devastator din 10 noiembrie 1940. Ulterior, regimul legionar a decis demolarea acesteia complet. ‍În aceleași vremuri tumultoase, „Salba ​din aur” a bisericii a ‍fost‌ furată.

După distrugerea noii ‍biserici, singura ⁣latură funcțională ​pentru slujbe rămânea construcția din bârne de brad​ ridicată de⁣ ieromonahul Isaia Caragea.

#### Declinele‌ și renașterile⁤ vieții monahale

De-a⁣ [lungul istoriei sale tumultoase](https://financiarul.ro/actuale/judetul-arges-prezentare/), schitul s-a confruntat cu ⁣dificultăți‌ majore. Deși viața monahală era susținută constant de călugări până în anul 1951 când numărul acestora s-a redus drastic, ⁣schitul s-a transformat într-un ad shelter pentru maici. Astfel, ​au⁢ fost‌ aduse aici treizeci​ de monahii provenind din mănăstirea Cotești.

În anul 1959 însă, prin‍ Decretul 410/1959 și excluderea sa ‍din​ Lista Monumentelor Istorice, schitul ⁢Buluc ‍a ‍intrat într-o perioadă dificilă sub regimul ​comunist. Cu toate⁣ acestea, activitatea misionară desfățurată de preoții locali‍ a menținut vie⁤ flacăra​ credinței‌ printre enoriași ⁢care continuau să vină aici ‍în pelerinaj anual.

#### Pelerinaje masive și recunoaștere națională

Chiar dacă oficializarea ⁤închiderii‍ schitului⁣ între anii ‌1959-1989 nu i-a îndepărta pe credincioși de acest⁤ loc sacru – dimpotrivă –‍ pelerinajele⁤ au crescut semnificativ după această dată. De sărbătoarea 'Schimbării ‌la Față',‌ mulți ‍oameni se îndreptau spre biserica micuță pentru slujbele⁢ oficiate.

Dupã revoluția din decembrie 1989 ,schitul Buluc a fost redeschis ca mănastire si continua sa⁢ serveasca ​drept refugiu spiritual pentru comunitatea localã Jariștea . În ultimii‌ patru‌ ani s-au realizat lucrări importante precum construirea unei clopotnițe și⁤ amenajarea unor chilii pentru maici.

La ‍propunerea Direcției ‍Județene pentru Culturǎ Vrancea , pe data de 11 noiembrie 2014 , mănastirea ⁣Buluc si-a ⁢recâstigat statutul ca obiectiv inclus in patrimoniul national .

#### Arhitectură impresionantǎ si detalii artistice

Accesibilitatea ansamblului monahal se face⁢ printr-o poartǎ sculptată ⁤cu motive tradiţionale specifice zonei Vrancea .⁣ Intrarea este strǎjuitǎ ⁤simetric de doi brazi ‍neobișnuiți​ care emanǎ mirosuri distincte: unul ⁣miroase a tămâie⁤ iar celalalt are aroma⁣ lămâiei‍ .

Biserica prezintǎ o arhitectură simplistã​ dar elegantã având ​forma unei cruci şi fiind construitã integral din bârne de brad . Structura interioară este împărţită în ⁣trei compartimente: ⁤naos , pronaos şi altar ⁤. Catapeteasma sculptată reprezintǎ cel​ mai remarcabil element decorativ al⁢ interiorului .

Toate feroneriile sunt realizate tot ‍din lemn iar pardoseala este⁢ acoperită cu scândură . Pereţii interiori sunt zugraviţi ⁤într-o nuanţă bleu ⁤simplistã⁢ dar sunt împodobiţi cu peste o sutǐ reprezentări iconografice notabile inclusiv icoana Maicii Domnului „Hadighitria”,‍ pictata in [ulei pe lemn](https://financiarul.ro/externe/tabloul-le-grand-canal-de-monet-vandut-la-licitatie-cu-31-de-milioane-de-euro/) in anul1831 .

Astfel Schitul Buluc rămâne un simbol al rezistenței spirituale şi culturale⁢ ce continuā să inspire generaţii întregi ⁤prin istoria sa bogatā şi tradițiile ⁣păstrate cu grijǐ.

### Patrimoniul⁤ cultural național se⁤ îmbogățește‍ cu noi icoane

Recent, trei ‍icoane deosebite au fost incluse în patrimoniul cultural‌ național mobil. Acestea ⁢sunt:​ "Hristos Învățător",​ o lucrare fără dată, destinată inițial ca‌ icoană ⁣împărătească, ⁢realizată de ⁢un artist ⁤român necunoscut; "Maica ⁢Domnului Împărăteasă", datată 1824 și⁤ având aceeași destinație,⁢ tot de autor necunoscut; și ⁢"Icoana Maicii Domnului cu Pruncul", datată 1840 și semnată de ⁢Dinake​ Zugrav. Informațiile au fost ⁤furnizate pentru⁤ Agerpres de ‌Traian Negulescu, directorul⁣ Direcției pentru Cultură Vrancea.

### Mănăstirea ​Buluc: un loc sacru în inima Vrancei

Fațadele exterioare ‍ale Mănăstirii Buluc sunt ⁤tencuite peste bârnele din lemn și ‍vopsite în alb doar în zona altarului, naosului și pronaosului. Pridvorul este căptușit cu‌ scândură. Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Ciprian, a subliniat importanța acestui lăcaș spiritual la ceremonia de resfințire desfășurată‌ anul‌ trecut. El a îndemnat‍ credincioșii să considere vizita ‌la​ mănăstire⁣ ca ‌pe ‌un pelerinaj simbolic în Țara Sfântă.

### Un refugiu spiritual apreciat

Maica stareță Justiniana Talaban a declarat ‍că Mănăstirea Buluc atrage mulți vizitatori datorită‍ semnificației sale religioase și a mediului natural liniștit. Locația este bine întreținută de‍ măicuțe⁢ care trăiesc în ⁤armonie cu natura.

Perioada ideală pentru vizitare este vara când florile din curtea interioară creează un peisaj vibrant iar pădurea oferind ⁤umbrire pelerinilor care cauta liniște ‍sufletească.

### Gastronomie tradițional românească

Pelerinii beneficiază de ​mese ⁤simple dar delicioase ⁢la mănastire; preparatele ⁤nu includ ​carne de porc sau vitel nici măcar în afara posturilor. Meniurile sunt variate şi includ⁣ roşii ​umplute cu salată ⁤de‌ vinete şi ​ciorburi gătite după reţete tradiţionale folosind​ ierburi aromatice locale.

Pentru cei care doresc să ajungã la Mãnãstirea Buluc ‌din Focşani, traseul include o distanţă totalã ⁢aproximativã de 24 km prin Odobeşti şi comuna Jariştea.

### Biserica „Sfinții Împărati”: O altã bijuterie arhitecturalã

În comuna Jariștea se aflǎ si biserica „Sfinții Împărati” din satul ⁤Scânteia, recunoscutǎ ca monument istoric ce dateazǎ din anul 1730 si prezintǎ influenţe arhitecturale arabe remarcabile prin⁣ bolţi şi coloane ‌specifice ‍stilurilor ‍religioase ale vremii ​respective.

### Spiritualitate și Tradiție în Podgoriile Vrancei

#### Biserici și ​Mănăstiri: Lăcașuri de Cult în‌ Inima Viticulturii

Podgorenii din Vrancea, oameni devotați ‌tradițiilor lor ancestrale, au construit numeroase ‍biserici ‍și mănăstiri care se află ⁤pe traseele⁢ viticole ale regiunii. Aceste lăcașuri sfinte reflectă legătura profundă dintre viticultură‍ și spiritualitate, având motive religioase ce ilustrează vița de vie și​ strugurii. Astfel, viticultura devine​ o parte integrantă a tradiției spirituale locale, simbolizând ⁢puritatea⁤ și viața pentru comunitatea creștină.

#### Mănăstiri cu O Semnificație‌ Unică

Pe⁤ drumul podgoriilor vrâncene se află monumente istorice precum Schitul Dălhauți din comuna Cîrligele,⁤ Mănăstirea Vărăzărești din Urechești sau Mănăstirea ⁤Recea ‍din Dumbraveni. Aceste locații nu doar că oferă un refugiu spiritual vizitatorilor, dar subliniază importanța ‌vinului în cultura localnicilor.

În​ zona Odobești se pot‌ vizita Mănăstirea ‌Tarnița, situată aproape de vârful ​dealului Mărăgura Odobești​ – cel mai ⁤înalt deal al Subcarpaților de Curbură⁤ – precum și Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construit pe stil vechi.

#### Patrimoniu Istoric: Biserica „Sfinții Apostoli‍ Petru⁤ și Pavel”

Biserica ⁣„Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din ⁤cartierul Cazaclii este un alt exemplu‌ remarcabil ⁢al patrimoniului cultural vrâncean. ‌Clasificată ca monument istoric în​ 2007, aceasta a⁤ fost ridicată ‌de negustorii locali de vinuri chiar în mijlocul viilor.

La ⁤Panciu, la Mănâstirea Brazi turiștii⁤ pot adora moaștele Sfântului Teodosie de la‌ Brazi sau ⁢explora paraclisul subteran datat sfârșitul secolului XVII.⁣ Acesta era conectat printr-un tunel cu Schitul „Sfântul Ioan⁣ Botezătorul”, aflat la câțiva zeci ⁢de metri distanță.

#### Oferte Spirituale Pe ‌Drumul DJ 202 E

Pe DJ 202 ​E ⁢spre Tâmboiești călătorii ‌pot admira frumusețea naturalelor ‌peisaje ale​ sud-vestului județului Vrancea. Aici se aflăm⁣ două biserici notabile: Biserica „Cuvioasa Parascheva”, sfințită în 1858, şi Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, ridicată un an mai ​devreme.

#### Valoarea Cultural-Historică ⁤a Bibliotecii Județene

Vrancea este cunoscutǎ nu doar ⁣pentru lǎcaşurile sale sfinte ci ‍şi pentru colecțiile sale valoroase⁤ de carte bisericească. Printre acestea se numără lucrări precum "Ceaslov" (1846), ⁢"Istoria Noului Testament" (1824) şi "Sfintele Liturghii"⁣ (1827), toate păstrate cu grijǎ la Biblioteca ⁤Județeanǎ "Duiliu Zamfirescu" din Focșani.

Traian Negulescu, directorul⁤ Direcției pentru Culturǎ a județului Vrancea​ menţionează⁣ că iniţiativa ⁣clasării acestor valori scrise ca patrimoniu cultural ⁤național mobil​ a ‍fost demaratǎ abia anul trecut.