# Mănăstirea Prislop, locul de reculegere şi credinţă al românilor > Un loc de rugăciune și speranță: Mănăstirea Prislop, o tradiție de peste șase secole Mănăstirea Prislop, situată în pitoreasca poiană a Munților Retezat, reprezintă un sanctuar spiritual pentru rom... Publicat: 29 iunie 2014, 09:17 · Actualizat: 19 octombrie 2024, 17:16 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/manastirea-prislop-locul-de-reculegere-si-credinta-al-romanilor/ · Publicație: Financiarul **Un loc de rugăciune și speranță: Mănăstirea Prislop, o tradiție de peste șase secole** Mănăstirea Prislop, situată în pitoreasca poiană a Munților Retezat, reprezintă un sanctuar spiritual pentru românii creștini de mai bine de 600 de ani. Aici, credincioșii se adună pentru a [se ruga și](https://financiarul.ro/actuale/21-mai-sfintii-imparati-constantin-si-elena/) a găsi alinare într-un cadru natural liniștit, uitând pentru câteva momente tumultul vieții cotidiene. ### Oaze de liniște în mijlocul naturii Vizitatorii mănăstirii sunt atrași nu doar de frumusețea peisajului montan, ci și de mormântul părintelui Arsenie Boca. Acesta este venerat ca "Sfântul Ardealului" și mulți vin să-i aducă omagiu. Atmosfera din jurul mănăstirii este una specială; oamenii comunică în șoaptă și își oferă sprijin reciproc chiar dacă se întâlnesc pentru prima dată. ### Accesibilitate ușoară către un loc sacru Accesul la Mănăstirea Prislop este facil. Drumul pornește din DN 7 spre municipiul Hunedoara și continuând spre Hațeg. La intersecția din satul Silvașu de Jos, indicatoarele conduc vizitatorii mai aproape de destinație. Pe parcurs, peisajele montane devin tot mai impresionante iar drumul îngustat adaugă o notã provocatoare călătoriei. ### Istoria mănastirii: între tradiție și renaștere La sosire, priveliștea laturilor împrejmuite ale bisericii atrage atenția imediat. Aceasta poate găzdui aproximativ 250 de credincioși la slujbe; în zilele călduroase sau aglomerate serviciile religioase au loc afară. Mănastirea Prislop a fost fondată inițial în secoul al XIV-lea sub îndrumarea Sfântului Nicodim. De-a lungul timpului, istoria sa a fost marcatã atât prin momente dificile cât și prin renașteri spirituale semnificative. Una dintre cele mai cunoscute povești legate de acest lacaș sfânt este cea a Domniței Zamfira care s-a vindecat datorită unui izvor cu apă tămătoare aflat lângã mânăstire. În semn de recunoștiință față dе această minune divină ea a restaurat biserica între anii 1564-1580. În ciuda incendiilor devastatoare care au afectat locația – cel mai notabil fiind cel din anul 1762 – Mănӑstirea Prislop s-a reîntors la ortodoxie pe data dе 25 noiembrie 1948 sub conducerea Mitropolitului Nicolae Bǎlan care l-a adus aici pe Ieromonahul Arsenie Boca cu scopul restaurării acesteia după o perioadӑ lungӑ dе degradare. Astfel, Mãnӑstirea Prislop continuã sӑ fie un simbol al credinței românești si un refugiu spiritual pentru toți cei ce cautǎ liniște sufletească într-un colț pitoresc al țării noastre. ### Mănăstirea Prislop: Un Loc de Pelerinaj și Liniște Sufletească #### Transformarea Mănăstirii și Restaurarea Patrimoniului Mănăstirea Prislop, cunoscută pentru legătura sa strânsă cu părintele Arsenie Boca, a suferit o transformare semnificativă în ultimele decenii. Din cauza lipsei călugărilor, lăcașul de cult a fost reorganizat ca mănăstire de maici, având un regim monahal obștesc. Sub conducerea Maicii stavrofore Zamfira Constantinescu, prima stareță a mănăstirii, părintele Arsenie Boca a inițiat lucrări ample de restaurare. În urma eforturilor depuse timp de patru ani, s-a construit clopotnița alături de biserică. De asemenea, au fost realizate lucrări importante pentru consolidarea zonei din jurul bisericii prin plantarea puieților de brazi și pini decorativi. Biserica a [fost dotată cu](https://financiarul.ro/actuale/alegeri-pentru-colegiul-19-organizate-in-61-de-sectii/) un nou iconostas și mobilier realizat conform desenelor părintelui Boca. Lucrările de restaurare au început în 1955 și au inclus reparații ale pereților exteriori și acoperișului. #### Perioada Dificilă din Istoria Mănăstirii În ciuda eforturilor comunităților religioase locale, conducerea statului din acea perioadă nu a avut o atitudine favorabilă față de mănastire. Începând cu anul 1960, cladirile mănastirii au fost transformate într-un azil pentru bătrâni care a funcționat timp de 17 ani. Abia în 1976 s-a redeschis mănastirea pentru maici care continuau să îmbunătățească locul sacru. Pereții bisericii sunt împodobiți cu cinci icoane create tot de părintele Arsenie Boca, recunoscut ca unul dintre ctitorii importanți ai acestui lacaș. #### Pelerinajul la Mormântul Părintelui Arsenie Boca De-a lungul celor cinci decenii scurse după redeschiderea sa ca lacaș ortodox, numele mănastirii Prislop este indisolubil legat de figura părintelui Arsenie Boca. Pelerinii vin aici din întreaga țară căutând momentele necesare liniștii sufletești. Accesibil printr-o potecă pietruită ce strabate pădurea, mormântul părintelui este locuitor al unei atmosfere pline de pace spirituale. Credincioșii se roagǎ sau citesc rugǎciuni în tainǎ înaintea acestuia; mulți dintre ei aduc flori sau lumânări ca ofrande. O femeie emoționată ne împărătește: „Aici găsim speranța pe care o căutăm.” Alții confirmǎ sentimentul generalizat al liniștii interioare pe care îl resimt atunci când vizitează acest loc sacru. #### Sfintele Sãrbători la Mãnãstirea Prislop Mãnãstirea Prislop celebrează mai multe zile speciale pe parcursul anului religios: hramurile dedicate Sfântului Ioan Evanghelistul (8 mai) şi Zilei Crucii (14 septembrie), precum şi alte sărbători importante cum ar fi Sfântul Ioan de la Prislop (13 septembrie), ziua comemorativã dedicată părintelui Arsenie Boca (28 noiembrie) şi Sfântul Nicodim (26 decembrie). Aceste evenimente atrag un număr mare dе credincioși dornici să participe la slujbe şi ritualuri religioase specifice fiecărei ocazii. Astfel, Mânăștirea Prislop rămâne un important centru spiritual unde tradiția ortodoxӑ se împletește cu dorința oamenilor dе cunoaştere duhovnicească şi vindecare sufletească. ### Pelerinaj la Mănăstirea Prislop: O Necesitate în Creștere Peste zece mii de pelerini se așteaptă să viziteze Mănăstirea Prislop, [conform autorităților locale](https://financiarul.ro/externe/sangeroasa-poveste-a-lui-amy-bishop/). Această afluență ridică întrebarea dacă este necesară construirea unei noi biserici pentru a face față numărului tot mai mare de credincioși. ### O Biserică Nouă? O Decizie Delicată Maica stareță Pavelida Munteanu subliniază că discuțiile despre o posibilă extindere a lăcașului de cult au început recent, în contextul creșterii numărului de vizitatori care doresc să participe la slujbe. "Mulți vin aici pentru a se ruga la mormântul părintelui Arsenie Boca", afirmă maica stareță. Ea menționează că, pe timpul verii, slujbele se desfășoară în aer liber, iar iarna condițiile devin dificile pentru cei care doresc să ajungă la altar. Cu toate acestea, decizia construirii unei noi biserici nu este simplu de luat. Maica Pavelida explică faptul că trebuie respectate principiile arhitecturale stabilite de părintele Arsenie Boca, care dorea ca mănăstirea să fie un loc al liniștii și reculegerii spirituale. ### Mesajul Părintelui Arsenie Boca În cadrul interviului acordat echipei noastre, maica stareță ne-a împărtățit gândurile sale despre scopul vizitelor credincioșilor: "Oamenii ar trebui să vină aici cu dorința sinceră de a-și transforma viața din răutate spre bine." Ea subliniază importanța îndreptării vieții conform voinței divine și abandonarea faptelor rele. ### Despre Patericul Arsenie Boca Arsenie Boca s-a nǎscut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vașa de Sus (Hunedoara) și este recunoscut ca unul dintre cei mai influenți duhovnici români ai secolului XX. A fost ieromonah și artist plastic, având un impact semnificativ asupra comunităților religioase din România. A trecut la cele veșnice pe 28 noiembrie 1989 și mormântul său atrage zilnic sute de pelerini. Recent, mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza, a declarat că Biserica Ortodoxǎ Românǎ nu se opune canonizării părintelui Arsenie Boca. El considerǎ cǎ întâlnirile sale cu acesta au fost providențiale și îndeamnǎ oamenii sǎ-l caute pe Dumnezeu prin intermediul sfaturilor lǎsate în scrierile lui Arsenie Boca. (Agenția Naționalã de Presã AGERPRES)