# Mănăstirea Ţigăneşti

> Mănăstirea Ţigăneşti: O istorie monahală de peste două secole Situată între București și Ploiești, Mănăstirea Ţigăneşti este înconjurată de Lacul Maicilor, un curs de apă ce adaugă frumusețe loculu...

Publicat: 9 februarie 2016, 07:41 · Actualizat: 19 decembrie 2024, 22:56 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/manastirea-tiganesti/ · Publicație: Financiarul

### Mănăstirea Ţigăneşti: O istorie monahală de peste două secole

**Situată între București și Ploiești, Mănăstirea Ţigăneşti este înconjurată de Lacul Maicilor, un curs de apă ce adaugă frumusețe locului.**

### Documente istorice relevante

Cel mai vechi document referitor la Mănăstirea Ţigăneşti datează din 1 august 1776, în timpul primei domnii a lui Alexandru Ipsilanti. Acesta este un act de vânzare prin care moșia Ţigăneşti a fost cedată "sfinției sale părintele Hrisant egumenul", conform Arhiepiscopiei Bucureștilor. Această mențiune sugerează că la acea vreme exista deja o așezare monahală, probabil un schit dedicat viețuirii sihastre.

### Evoluția mănăstirii

Până în anul 1780, aşezământul era locuit exclusiv de monahi. Începând cu 1805, mitropolitul Dositei a decis să aducă maici din schiturile Turbaţi-Ilfov și hagi Dima (Schitul Maicilor din București), iar călugării s-au mutat la Mănăstirea Căldărăşani. Un hrisov emis pe 5 mai 1813 de Ioan Gheorghe Caragea menționează măsurile luate pentru organizarea vieții monahale și consolidarea regulilor existente.

Motivul acestei reorganizări era numărul mare de credincioși care frecventau cele două schituri și impactul acestora asupra activităților maicilor. Astfel, cele două schituri au fost integrate în structura Mănastirii Ţigăneşti, ceea ce a dus la creșterea obștii și necesitatea construirii unei biserici mai mari.

### Construcții importante

În anul 1812 s-a ridicat biserica actual existentã cu hramul Adormirea Maicii Domnului, datorită contribuțiilor financiare ale unor personalități locale precum Radu Golescu și logofătul Florescu. De asemenea, în anul 1817 au fost construite biserica cimitirului cu hramul Sfânta Treime şi bolniţa sub îndrumarea logofătului Niculae Bâţcoveanu.

### Secularizarea averilor mănāstirești

Legea secularizării averilor mănāstirești din 1863 a afectat semnificativ Mănãstirea Ţigāneşti care avea atunci numeroase posesiuni agricole şi comerciale. Cu toate acestea,lipsurile generate de această reformǎ au determinat cererea maicilor pentru desființarea vieții comunitare începând cu data de 1 aprilie 1882.

### Structura actualã a mãnãstirii

**Mânastirea Ţigǎneşti funcționeazã astazi ca o comunitate idioritmicǎ autonomǎ.** ClĂdirea stĂreţiei datează tot din perioada anului 1817 si a suferit multiple reparaţii până in prezent; ultimele lucrări având loc între anii 1967-1987 când s-au construit trapeza şi bolniţa.

Biserica principalã are un plan triconc distinctiv si este dotata cu doua turle impunătoare care confera monumentului o notĂ specială.

Trecerea spre naos se face prin trei deschideri arcuite sprijinite pe stâlpi caracteristici arhitecturii muntenești din secolul al XVIII-lea.

#### Pictura interioară

Pictura originalä nu s-a păstrat integral; cea mai recentä intervenție majorä având loc in anul1929 sub îndrumarea pictorului Belizarie din Pitești care i-a conferit o decorație murală somptuoasă inspirată din iconografia bizantină.

Biserica reflectӑ stil neoclasic specific veacului al XIX-lea prin compoziția sa arhitecturalӑ si ansamblurile picturale impresionante.

#### Muzeu si ateliere artisanale

**Ansamblul Mãnãstirii include atât biserica cimitirului cât şi clӑdirea destinată arhondariei construitӑ in1862;** aceasta găzduind actualmente muzeu ce reunește icoane valoroase şi obiecte liturgice istorice.

De asemenea,** atelierelor tradiţionale dedicate ţesuturilor le revine o importanţă aparte;** acestea continuïnd tradiţia meşteşugurilor locale prin producţia covoarelor persane şi broderiile ecleziale realizate chiar aici la mânăstire.
Astfel,** viața cotidianӑ include slujbe religioase dar si activitati artisanale menținând [astfel](https://financiarul.ro/actuale/proiecte-de-aproape-400-milioane-euro-depuse-in-regiunea-centru-pe-programul-regio/) legătura strânsӑ dintre spiritualitate şsi meşteşuguri tradiţionale.**

*(Agenția Națională de Presă AGERPRES)*