# Ministrul Finanţelor: Nu avem salarii ca în Germania, nu trebuie să avem taxele de acolo!

> România vizează o relaxare ⁤fiscală semnificativă prin noul Cod Fiscal Reducerea​ impozitelor și deduceri pentru populație Ministrul ⁤Finanțelor Publice,​ Darius Vâlcov, a anunțat un plan ambițios ...

Publicat: 27 februarie 2015, 06:44 · Actualizat: 8 noiembrie 2024, 18:07 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/ministrul-finantelor-nu-avem-salarii-ca-in-germania-nu-trebuie-sa-avem-taxele-de-acolo/ · Publicație: Financiarul

### România vizează o relaxare ⁤fiscală semnificativă prin noul Cod Fiscal

#### Reducerea​ impozitelor și deduceri pentru populație

Ministrul ⁤Finanțelor Publice,​ Darius Vâlcov, a anunțat un plan ambițios de relaxare fiscală în⁤ cadrul proiectului de Cod Fiscal, ‍care are ca scop ​reducerea unor taxe și introducerea mai multor deduceri pentru cetățeni. Scopul acestui demers este alinierea ⁢nivelului impozitelor cu salariile din România. Vâlcov a declarat că, în 2019, țara ar putea deveni una dintre cele cu cele mai scăzute‍ taxe din Uniunea Europeană.

#### Oportunități pentru românii din diaspora

Oficialul MFP a subliniat că România poate recupera anual aproximativ un miliard de euro prin combaterea evaziunii fiscale pe TVA. ⁣De asemenea, autoritățile își propun să atragă românii ⁣din ‍diaspora să se întoarcă acasă în următorii ani.‌ Aceștia ar putea beneficia de salarii competitive și condiții fiscale favorabile.

#### Investiții și dezvoltare economică

Vâlcov a evidențiat importanța fondurilor ⁤europene și​ investițiilor în infrastructură ca ‌motoare ale creșterii economice. Dacă aceste inițiative ⁤vor funcționa eficient, România ar putea ajunge să caute forță de⁤ muncă din alte țări vecine.

### Detalii‌ despre măsurile fiscale propuse

Ministrul Finanțelor a explicat că ‍planul prezentat⁣ include măsuri⁤ ce se⁢ vor desfășura pe parcursul următorilor cinci ani (2015-2020),‍ având un ‌impact bugetar brut estimat la 8 miliarde de euro. Aceste resurse vor rămâne ‍atât la populație cât și la agenții economici ⁢pentru stimularea consumului sau realizarea de noi investiții.

Printre modificările propuse se numără reducerea TVA-ului: cota ‌standard va scadea de la 24%‍ la 20%, iar pentru produsele alimentare esenţiale aceasta va fi ⁣stabilită la 9%. Se estimează astfel o creștere a puterii ⁤de cumpărare a cetățenilor prin prețuri mai mici.

### Impact estimat asupra bugetului

Se preconizează un impact bugetar net pozitiv pentru anul 2016, evaluat la aproximativ 5,2 miliarde ⁣lei. Aceasta​ este parte integrantă a unei serii mai ample de măsuri menite să ‍stimuleze economia națională prin reducerea contribuțiilor sociale (CAS) și alte impozite favorabile ⁢reinvestirii profitului.

Aceste ⁢inițiative sunt gândite nu doar pentru sprijinirea consumatorilor ci şi pentru susținerea mediului ⁢antreprenorial local într-un⁢ [context economic european tot mai competitiv](https://financiarul.ro/companii/guvernul-isi-propune-infiintarea-unei-companii-farmaceutice-nationale-de-interes-strategic/).

### Măsuri fiscale menite să stimuleze economia și să sprijine angajații

#### Reducerea contribuțiilor sociale pentru angajați și angajatori

Începând cu‌ 1 ianuarie 2017, Guvernul propune⁣ o diminuare a contribuțiilor sociale, cu scopul de a sprijini ⁣atât angajații, cât și angajatorii. Contribuțiile la ‌salarii vor fi reduse cu 3 puncte procentuale pentru angajați, de la 10,5% la 7,5%,⁤ iar pentru‍ angajatori scăderea va fi de 2,3 puncte procentuale, de la 15,8% la 13,5%. Această măsură este estimată să genereze un⁣ impact financiar net de aproximativ 3,4-3,5 miliarde lei în anul curent. În plus față⁢ de stimularea economiei pe termen lung prin creșterea numărului locurilor de muncă și a veniturilor populației.

#### Eliminarea impozitului pe dividende

O altă inițiativă fiscală importantă este‍ [eliminarea impozitului pe dividende](https://financiarul.ro/actuale/sobolewski-romania-este-piata-de-capital-cu-evolutia-cea-mai-rapida-din-europa/) începând cu data de 1 ianuarie 2016. Această decizie se bazează pe nivelul scăzut al ​încasărilor din acest impozit (aproximativ 1,6 miliarde ‌lei) și are‍ ca obiectiv evitarea dublei impozitări. Se estimează ⁣că‍ această măsură va atrage investitori mari‍ și mici în ‌România.

#### Simplificarea taxării pentru IMM-uri

Pentru întreprinderile mici și mijlocii care au doi angajați sau mai puțini se preconizează o simplificare ‌semnificativă a sistemului fiscal. Acestea vor ⁢plati doar un procent din cifra de afaceri fără alte taxe suplimentare precum impozitul pe profit sau cel pe dividende. Astfel se ⁢dorește facilitarea reinvestirii capitalului rămas în afacere sau distribuirea acestuia sub formă de dividende către proprietari.

#### Anularea impozitelor speciale pentru agricultură

În urma solicitării patronatelor din sectorul agricol și a companiilor⁣ afectate​ anterior prin plata unei taxe speciale asupra construcțiilor ⁢agricole, Guvernul a decis anularea acestei taxe. Scopul ‍acestei măsuri este sprijinirea dezvoltării fermelor care au nevoie urgent să își consolideze activitatea fără‍ povara unor costuri suplimentare.

### Concluzie: Oportunități pentru agenții economici

Aceste reforme fiscale sunt concepute nu ⁤doar ca un ajutor temporar ci ca parte integrantă a unui plan mai amplu destinat ‌consolidării economiei românești. Prin ⁤reducerea poverii fiscale asupra agenților economici se⁢ urmărește creșterea competitivitățîții atât⁤ pe piața internă cât și externã.

### Reformele fiscale în România:⁤ Eliminarea a 20 de taxe și accize

#### O nouă abordare fiscală pentru alinierea la realitățile economice

Guvernul român propune o serie de reforme fiscale menite ‌să⁢ ajusteze nivelul impozitelor și accizelor, având în vedere discrepanțele dintre salariile din România și ⁢cele din alte ​țări europene.⁤ Darius Vâlcov, consilier al prim-ministrului, a subliniat că actuala structură fiscală nu poate ⁢fi comparată ⁣cu cea din Germania sau alte state europene ‍dezvoltate, având în vedere că salariul mediu românesc este semnificativ mai mic.

#### Analiza impactului social al taxelor

Vâlcov a evidențiat importanța evaluării structurii sociale a României,‍ menționând necesitatea de a identifica proporția populației care se află în clasa mijlocie‍ versus cei care trăiesc sub limita sărăciei. Această analiză va influența ‌deciziile privind impozitele și​ accizele, asigurându-se astfel‌ că‍ acestea ‍nu devin o povară insuportabilă pentru cetățeni.

#### Eliminarea unor‌ taxe considerate ineficiente

Printre măsurile propuse se ​numără eliminarea a 20 de taxe și accize. Acestea includ ⁣impozitul pe dividende și diverse accize precum cele pe ‍țițeiul produs intern sau taxa hotelieră.‍ Vâlcov a explicat că unele dintre aceste⁣ taxe nu au generat venituri suficiente⁤ pentru bugetul național.

#### Autonomia autorităților locale în stabilirea​ impozitelor

Referitor la impozitele locale, guvernul va oferi primăriilor un grad ‌mai mare de autonomie. Autoritățile locale vor putea stabili limite minime și‍ maxime ‌pentru taxele aplicate, adaptându-le astfel nevoilor comunităților respective. ‌Această flexibilitate este destinată să sprijine dezvoltarea localităților prin atragerea populației și investitorilor.

#### Așteptările privind utilizarea limitelor fiscale

Întrebat despre modul în care ‌autoritățile locale vor⁤ utiliza noile limite‍ impuse asupra taxelor, Vâlcov ⁤s-a arătat optimist cu ⁣privire la faptul că majoritatea primarilor vor opta pentru reducerea acestora. El consideră că această strategie va contribui la îmbunătățirea condițiilor ⁣economice ale comunităților prin facilitarea accesului la utilități esențiale.

Aceste reforme ⁢fiscale sunt parte integrantă‍ dintr-o viziune pe termen lung ce urmărește creșterea economică sustenabilă a României într-un context european tot⁣ mai competitiv.

### Măsuri fiscale și combaterea evaziunii: Perspectivele Ministerului Finanțelor

#### Creșterea impozitelor ‌pentru proprietățile ‍neîngrijite

Începând cu anul 2017, autoritățile locale vor avea posibilitatea de a aplica taxe semnificativ mai mari pentru terenurile și clădirile ‌neîngrijite. Această măsură are ca ‍scop încurajarea proprietarilor să​ își‌ întrețină bunurile, oferindu-le un termen de un an sau un an și jumătate pentru a efectua renovări. În cazul terenurilor extravilane agricole care nu ​sunt lucrate timp de doi ani, ⁢se ⁣va ⁣putea impune ‌o taxare suplimentară în al treilea an.

#### Statistici privind evaziunea fiscală

Referitor la evaziunea fiscală, ⁣Darius Vâlcov, consilier ⁢al Ministerului Finanțelor Publice (MFP), a ​prezentat date alarmante. Conform ⁣informațiilor disponibile, nivelul evaziunii fiscale s-ar situa între 16-17% din PIB. De asemenea, analizele Eurostat indicau​ o ‍evaziune pe componenta TVA de ​aproximativ 44% în 2012, estimările recente ⁢sugerând o scădere la 35-37%. Aceasta ar echivala cu pierderi de circa 8,8 miliarde euro.

#### Măsuri ⁣propuse pentru reducerea evaziunii

Pentru‌ a ‌combate aceste probleme fiscale, MFP ​intenționează să implementeze măsuri suplimentare pe lângă modificările din Codul Fiscal. Acestea includ îmbunătățirea activității ANAF⁤ prin informatizare și dotări moderne. Printre inițiativele menționate se numără loteria bonurilor fiscale și introducerea caselor ⁤de ⁢marcat cu jurnal electronic obligatoriu din‌ anul următor. Se estimează⁣ că aceste măsuri ar putea reduce anual nivelul evaziunii TVA cu aproximativ 5%, ceea​ ce ar genera venituri suplimentare între 900 milioane și un miliard euro.

#### Impactul asupra locurilor ​de muncă

Vâlcov ⁢a subliniat că există⁤ aproximativ‌ 1,1 milioane de persoane care lucrează fără forme legale ‍în România. Prin ‌implementarea unui ​plan⁣ pe cinci ani⁢ destinat combaterii muncii la negru și stimulării economice generale, se preconizează crearea a peste 526.000 noi locuri de muncă.

#### Investiții în ⁤infrastructură ca motor economic

Un alt aspect important este MasterPlanul de transport care vizează atragerea fondurilor ⁤europene pentru dezvoltarea⁤ infrastructurii ⁤rutiere. Proiectele majore vor necesita forță de‍ muncă considerabilă; astfel se estimează că implementarea acestora va crea oportunități semnificative ⁤pe piața ​muncii.

În⁤ concluzie, autoritățile române urmăresc nu doar reducerea evaziunii fiscale prin diverse măsuri legislative ​dar şi stimularea economiei prin investiții strategice menite să​ aducă românii​ din diaspora‍ acasă într-un mediu economic mai ⁤favorabil.

### Planul de Relaxare Fiscală: Perspective și Măsuri pentru⁣ 2016

#### Cheltuieli Publice Înghețate în 2016

Darius Vâlcov, ministrul Finanțelor, a confirmat că anumite cheltuieli din sectorul public vor rămâne înghețate și în anul 2016. ⁣Acesta a subliniat ‌că se va pune accent pe reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile. În prima ‌lună a‍ acestui an, s-a observat o scădere de 15% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Deși ritmul nu este ⁢garantat⁣ să se mențină, Vâlcov estimează că la finalul anului cheltuielile vor fi semnificativ mai mici decât cele din ⁣2015.

#### Implementarea unui Sistem de Normative de Cost

Ministrul a explicat planurile⁣ de introducere a unui sistem normativ pentru costurile bunurilor și‌ serviciilor achiziționate de autoritățile publice locale și centrale. Scopul este ca produsele similare să fie achiziționate​ la ⁢prețuri uniforme, stabilind un plafon maxim care ⁢să nu poată fi depășit. Această abordare ar putea genera economii ⁣considerabile, având în ⁢vedere exemplele pozitive⁤ din alte țări europene.

#### Proiecte Prioritare pentru Investiții

Vâlcov a menționat că autoritățile ​locale și centrale sunt invitate să depună​ proiecte prioritare până la mijlocul acestui an. Bugetele pentru anii ⁣următori vor fi elaborate pe baza acestor propuneri, iar aprobarea bugetului multianual ar ​putea deveni posibilă odată cu⁣ modificarea ‌Constituției.

#### Atragerea Investițiilor ‍Străine

Referitor la atragerea investițiilor străine ca urmare a relaxării fiscale, Darius Vâlcov consideră că actorii economici deja prezenți în România vor fi stimulați să-și extindă afacerile. De asemenea,‌ aceștia⁤ ar putea colabora cu parteneri internațional ⁣pentru dezvoltarea rețelelor comerciale⁢ necesare într-o economie globalizată.

Ministrul recunoaște‍ însă existența unei reticențe inițiale ‌datorate istoricului economic al României; totuși, el este optimist ​că stabilitatea fiscală va deveni atractivă pe ⁤termen lung odată ce măsurile implementate își vor dovedi‌ eficiența.

### Investiții și stimulente fiscale: Oportunități pentru‌ mediul de afaceri din România

#### Repatrierea profitului și facilități pentru investitori

România își propune să atragă investiții semnificative prin‍ oferirea de stimulente fiscale, în special pentru companiile care repatriează o parte din profituri. Guvernul a implementat deja măsuri legislative care permit acordarea de‌ ajutoare de stat pentru firmele ce investesc⁢ peste 10 milioane de euro sau angajează mai mult de 10 persoane. Aceste ajutoare pot include suport financiar care acoperă jumătate din cheltuielile ⁤salariale timp de doi ani.

#### Creșterea investițiilor‍ în infrastructură

Autoritățile subliniază importanța fondurilor⁣ europene și⁢ a investițiilor în ‍infrastructură, cum ar fi ‍autostrăzile, căile ferate și ​aviația. Se estimează că aceste⁤ două motoare economice vor contribui la dezvoltarea ⁣continuă a țării, ​[ceea ce ar putea duce la](https://financiarul.ro/actuale/ministrul-justiiei-mrete-salariile-magistrailor-cu-50/) o cerere⁤ crescută pentru forță de muncă din ‍regiunile învecinate.

### Execuția ​bugetară pe 2015: Date pozitive

#### Venituri bugetare mai mari decât estimările inițiale

În ceea ce ⁢privește execuția bugetară pe luna⁢ ianuarie 2015, datele recente indică un surplus bugetar semnificativ. Veniturile au depășit prognozele cu aproximativ 640 milioane lei, rezultând într-un ‌excedent bugetar de 0,5%, echivalent cu 3,5 miliarde lei. De asemenea, cheltuielile⁣ destinate ​investițiilor au crescut cu 11% ‍comparativ cu‍ aceeași perioadă a ⁢anului precedent.

#### Colaborarea‍ cu FMI și Comisia‌ Europeană

Ministrul Darius Vâlcov a menționat⁣ că România are⁤ un acord activ cu Fondul‌ Monetar Internațional (FMI) și Comisia ⁣Europeană (CE), iar discuțiile recente s-au concentrat asupra estimării veniturilor. În timp ce ⁢FMI prognozează venituri totale ⁣de aproximativ 226 miliarde lei pentru anul curent, autoritățile române estimează o sumă mai mare – între 233-234 miliarde lei – bazată pe anticipări optimiste ale creșterii economice.

### Perspectivele viitoare: Așteptări optimiste

Vâlcov se arată optimist privind atingerea țintelor⁤ stabilite pentru veniturile trimestriale. El subliniază importanța ‌monitorizării evoluției financiare până la finalizarea primului ⁣trimestru⁤ al anului. De asemenea, se preconizează că evaluările ulterioare vor determina oportunitatea aplicării unor măsuri fiscale⁤ favorabile înainte sau spre sfârșitul anului.

În concluzie, România își consolidează poziția ca destinație atractivă pentru ‍investitori prin politici fiscale favorabile și un mediu economic în ⁤expansiune.

### Creșterea economică a României: ‌Previziuni optimiste și măsuri fiscale

#### Prognoze revizuite pentru creșterea economică

Recent, estimările privind creșterea⁤ economică a României au fost ajustate de ⁣la 2,4% la 2,7%. Darius Vâlcov, ​consilierul pe probleme ⁣economice al prim-ministrului, este încrezător că până la mijlocul anului curent se va atinge o rată de 3%. El subliniază importanța acestor ⁢prognoze în contextul veniturilor bugetare. O creștere a veniturilor față de previziunile inițiale ar ‍putea avea un [impact semnificativ asupra economiei naționale](https://financiarul.ro/externe/pentru-moment-nu-exista-o-epidemie-de-greve-in-europa/).

„Dacă nu utilizăm aceste venituri suplimentare prin⁤ reduceri fiscale ​sau investiții⁣ publice, banii‌ vor rămâne nefolosiți”, a declarat⁤ Vâlcov. Acesta consideră că România ​are nevoie ⁤de un flux​ constant al capitalului în economie pentru ⁤a stimula​ dezvoltarea.

#### Reducerea TVA și accizelor: O strategie temporizată

Referitor la posibilele⁤ reduceri ale​ TVA-ului ⁢și accizelor, Vâlcov a‍ menționat că aceste‍ măsuri ‍nu vor fi implementate înainte de începutul anului 2016. Motivul principal este ‌evitarea distorsiunii comportamentului consumatorilor și agenților economici care ar putea⁢ amâna achizițiile‌ în anticiparea scăderii impozitelor. „Vrem ⁤să ne asigurăm că modificările ⁢fiscale sunt realizate într-un moment favorabil din punct⁢ de vedere bugetar”, a explicat el.

#### Înființarea‍ unei bănci de dezvoltare

În ​ceea ce ‍privește inițiativele financiare viitoare, Darius Vâlcov a confirmat planurile pentru constituirea unei bănci de dezvoltare sub egida Eximbank. ⁣Săptămâna ⁣viitoare, secretarul ​de stat Enache Jiru ‌va vizita Polonia pentru a studia⁤ modelul polonezo-francez aplicat cu succes în ⁢alte țări europene. Scopul este ca această bancă să devină operațională până la mijlocul anului curent și să faciliteze accesul populației și agenților economici la împrumuturi cu condiții favorabile.

„Ne dorim ca această instituție să sprijine ⁢dezvoltarea capitalului autohton fără cerințe excesive privind garanțiile sau dobânzile”, afirmă‍ Vâlcov.

#### Colaborări cu Ministerul Culturii

Un alt proiect important vizează colaborarea cu Ministerul Culturii pentru direcționarea unui procent din⁤ profiturile ‌Loteriei către sectorul cultural. Conform acordurilor recente, 2% din încasările Loteriei vor fi⁤ alocate culturii românești. Această inițiativă are ⁤scopul de a reinvesti resursele obținute din jocurile loto în⁢ programe culturale destinate comunităților⁤ locale.

Aceste măsuri reflecta angajamentul autorităților române ‍față de ⁢stimularea economiei interne prin ​politici fiscale responsabile și investiții strategice.

### ANAF va implementa un ‍sistem de monitorizare în timp real pentru agenții economici

#### O nouă eră în raportarea fiscală

Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al prim-ministrului, a anunțat că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va introduce un sistem care permite monitorizarea în ⁣timp real a fluxului de încasări și plăți pentru agenții economici. Conform planurilor, acest sistem ar urma să fie funcțional până la 1 ianuarie 2017.

#### Implementarea treptată a noilor reglementări

Vâlcov a ‌explicat⁤ că, ⁤[până la sfârșitul anului⁤ 2016](https://financiarul.ro/externe/explozia-rachetei-antares-a-fost-provocata-de-o-defectiune-la-sistemul-de-propulsie/), se va realiza o ‌raportare zilnică din partea ⁣companiilor. Marile companii vor fi primele obligate să adopte acest sistem, urmate de cele mijlocii ‌și apoi de micile afaceri. Scopul acestei măsuri este simplificarea verificării fiscale și combaterea evaziunii fiscale printr-o supraveghere ‌mai eficientă.

„Inspectorii vor putea verifica dacă tranzacțiile ⁢sunt corect raportate doar prin observarea activităților comerciale ale unităților”, ‌a declarat‌ Vâlcov. Această inițiativă‍ vizează creșterea transparenței și sprijinirea antreprenorilor care respectă legea.

#### Impactul scaderii TVA asupra prețurilor

Referitor la reducerea TVA-ului, Darius Vâlcov a subliniat că efectele acesteia nu se vor resimți imediat pe piață. El estimează o perioadă de ‌tranziție între o lună și trei luni înainte‍ ca prețurile produselor să reflecte noul nivel al taxei. „Produsele perisabile ar putea beneficia mai⁣ repede de această reducere”, a⁢ adaugat el.

De asemenea, unele asociații patronale au exprimat intenția⁢ de‍ a oferi reduceri suplimentare odată cu aplicarea noii taxe pentru a stimula consumul.

Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai amplu al guvernului român de modernizare fiscală și sprijinire a mediului economic local prin facilitarea exporturilor după o perioadă inițială de consolidare financiară.