# Narcis Neaga: Anul acesta sperăm să inaugurăm între 80 şi 84 de kilometri de autostradă, dar depinde şi de antreprenori > CNADNR anunță progrese în infrastructura rutieră: 80-84 km de autostradă ar putea fi finalizați în 2023 Proiecte de infrastructură pe agenda CNADNR Narcis Neaga, directorul general al Companiei ‌Na... Publicat: 3 august 2015, 07:36 · Actualizat: 26 noiembrie 2024, 12:27 · Autor: Roxana Cojocaru · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/narcis-neaga-anul-acesta-speram-sa-inauguram-intre-80-si-84-de-kilometri-de-autostrada-dar-depinde-si-de-antreprenori/ · Publicație: Financiarul **CNADNR anunță progrese în infrastructura rutieră: 80-84 km de autostradă ar putea fi finalizați în 2023** ### Proiecte de infrastructură pe agenda CNADNR Narcis Neaga, directorul general al Companiei ‌Naționale de Drumuri și Autostrăzi din România (CNADNR), a declarat ⁤într-un interviu‍ pentru AGERPRES că, în acest‌ an, [se estimează finalizarea](https://financiarul.ro/actuale/retrospectiva-economica-saptamana-13-19-octombrie-2014/) a între 80 și 84 de kilometri noi de⁢ autostradă. Totuși, el a subliniat că aceste‍ estimări depind de progresul lucrărilor pe șantier și de finalizarea ‍anticipată a tronsonului Lugoj - Deva ⁣Lotul 2 (17 km) și Lotul 4 Lugoj-Deva (22 km), unde au fost întâmpinate dificultăți semnificative. ### Perspective pentru Autostrada Comarnic - Brașov Neaga își ⁣exprimă‌ optimismul cu privire la construcția Autostrăzii Comarnic — Brașov, anticipând ‍semnarea contractelor pentru execuția capetelor acesteia​ în ​cursul acestui an. Licitația pentru⁤ tronsonul central este planificată să aibă loc în anul următor. ### Impactul bugetar asupra ‌proiectelor Directorul CNADNR ‍a asigurat ⁤că reducerea bugetului companiei​ cu 1,3 miliarde lei nu ​va influența ⁢desfășurarea proiectelor ⁢sau licitațiilor. El a explicat‌ că‍ neutilizarea acestor fonduri se datorează rezilierilor contractuale și întârzierilor la plata avansurilor către ‌constructori, cauzate de‍ modificările impuse recent de Comisia Europeană. ### Situația proiectelor critice ***AGERPRES:*** Care este stadiul⁤ proiectelor propuse pentru anul acesta? ***Narcis Neaga:*** În acest an ne-am ⁣concentrat​ pe implementarea⁤ unui ⁤plan⁤ strategic care include atât mari proiecte rutiere cât​ și inițiative cu impact social direct. Un exemplu ​relevant ​este ⁤modernizarea stației de taxare Fetești, unde‌ am reușit să ⁤reducem timpii de așteptare semnificativ. Un alt aspect important îl reprezintă DN 18 Moisei - Iacobeni. După‍ rezilierea unui contract ‌problematic, am demarat o noua licitație împărțind tronsonul în patru loturi; trei dintre acestea au fost adjudecate fără contestații. ### Mentenanța⁣ drumurilor existente Referitor la DN 67C ⁤Transalpina, Neaga menționează dificultățile întâmpinate cu constructorii ⁤anterior angajați. Acum‌ compania s-a ocupat activ ⁣atât cu conservarea​ drumului cât și cu ‍asigurarea siguranței circulației prin investiții⁣ destinate⁣ marcajelor rutiere și elementelor necesare protecției traficului. În⁢ concluzie, ⁤CNADNR continuă să lucreze intens la ⁣îmbunătățirea ‌infrastructurii ⁤rutiere⁣ din România ⁣printr-o abordare strategic direcționată spre​ eficiență operațională și satisfacerea ‌nevoilor ‌utilizatorilor drumurilor. ### Proiecte de infrastructură în România: Progrese și provocări #### Rezilierea contractelor și impactul asupra bugetului Recent, autoritățile ⁣au anunțat rezilierea mai multor contracte de⁤ lucrări, ceea ce ‍a generat un impact negativ semnificativ asupra bugetului Ministerului Transporturilor. În total, 11 contracte au fost anulate în ultimii doi ani, cumulând o [valoare de aproximativ 1](https://financiarul.ro/actuale/mapdr-3-109-proiecte-de-peste-17-miliarde-euro-selectate-pentru-finantare-prin-pndr/),3 miliarde lei. Această situație afectează nu doar absorbția fondurilor europene, ci și planurile de‍ dezvoltare a infrastructurii⁣ rutiere. #### Avansuri pe drumurile naționale În‌ ceea ce privește proiectele aflate în desfășurare, autoritățile promit finalizarea unor lucrări importante. Pe Defileul Jiului, ‌unde progresul fizic era estimat⁤ la⁣ doar 4% în toamna lui 2013, se preconizează⁤ că circulația​ va fi îmbunătățită ⁣până la Lainici⁢ până la sfârșitul acestui an. De asemenea, se lucrează intens pentru extinderea drumului pe Valea ⁢Oltului cu o bandă suplimentară pentru a face față traficului crescut. #### Centuri rutiere esențiale Două dintre cele mai critice⁣ proiecte vizează construcția centurilor Comarnic‍ și Bușteni. Studiile de fezabilitate pentru ambele proiecte sunt finalizate iar autoritățile estimează că jumătate din centura Bușteni ar putea fi gata anul acesta. Aceste lucrări sunt esenţiale pentru fluidizarea⁤ traficului intens din sezonul estival și în ​perioada sărbătorilor. #### Drumul Valea Doftanei: O nouă ‌alternativă rutieră Un alt obiectiv important este modernizarea drumului pe Valea Doftanei care⁣ va oferi o alternativă‍ suplimentară către Brașov. Autoritățile intenționează să lărgească drumul județean existent pentru a-l⁣ transforma într-un drum național adecvat circulației intense. #### Licitații reluate pentru‌ autostrada ⁤Comarnic-Brașov Licitațiile pentru secțiunea⁣ Comarnic-Brașov au fost⁢ reluate recent; actualizarea studiilor de fezabilitate este‍ un pas necesar înainte de continuarea lucrărilor la autostradă. #### Centura Eforiilor: O soluție necesară Pentru a reduce timpul petrecut pe drum spre sudul litoralului românesc, se‌ propune construirea unei‍ centuri care să faciliteze accesul către Lacul Techirghiol. Aceasta ar urma să fie realizată împreună cu ⁢consiliile locale ⁢din zonă. ### Concluzie Autoritățile române își concentrează eforturile asupra problemelor curente ‍ale cetățenilor prin ⁣prioritizarea proiectelor care răspund nevoilor imediate ale comunităților locale. Cu toate acestea, provocările legate de rezilierea contractelor continuu să afecteze progresul general al ‌infrastructurii ​rutiere din țară. ### Schimbări în Finanțarea Proiectelor de Infrastructură: Impactul asupra Constructorilor #### Reguli Modificate în Timpul Derulării Proiectelor În ​luna⁢ iulie a ​acestui an, Comisia Europeană⁤ a anunțat o modificare semnificativă privind⁤ recuperarea avansurilor pentru proiectele⁢ finanțate din ⁢fonduri europene. Aceasta a stabilit că avansurile trebuie recuperate exclusiv ⁢din Programul⁤ Operațional pentru Transport (POS-T), ⁣nu din Programul Operațional Infrastructură‍ Mare (POIM). Această ⁣schimbare a generat confuzie printre constructori, care au decis să suspende acceptarea avansurilor până la clarificarea modalităților de‌ recuperare. Constructorii s-au arătat reticenți față de primirea unui avans ​de 20 ‌milioane lei, temându-se că nu vor​ putea să‍ recupereze suma până la sfârșitul anului. Deși autoritățile au confirmat intenția de a‍ acorda‌ aceste avansuri, incertitudinea legată de⁤ regulile impuse de Uniunea⁢ Europeană a [dus la întârzieri în proces](https://financiarul.ro/externe/au-inceput-pregatirile-pentru-lansarea-navetei-discovery/). #### Impact Financiar și Continuarea Investițiilor În ciuda tăierii bugetare recente, care se ridică la ⁢1,3 miliarde lei, oficialii subliniază că investițiile în infrastructură‍ nu vor fi afectate. Proiectele aflate deja ⁤în derulare și licitațiile continuă conform planului. Motivul principal ⁣al surplusului financiar este lipsa consumării fondurilor disponibile ‌din ‌cauza⁣ reglementărilor ‌recente și rezilierilor contractuale. „Nu ne-a fost​ tăiat bugetul din cauza lipsei performanței; pur ‍și simplu nu am‌ putut‌ consuma acești ​bani”, afirmă un reprezentant‌ al ⁢autorităților. #### Contracte Semnificative​ pentru Autostrăzi Referitor la contractele ⁢semnate anul acesta pentru construcția autostrăților, Narcis Neaga menționează patru loturi importante: Câmpia Turzii – Ogra și Ogra‌ – Târgu ⁣Mureș.‌ Alte proiecte notabile⁣ includ Comarnic-Brașov și București-Ploiești. ​Valoarea‍ totală estimată a acestor contracte ⁣se ridică la aproximativ 1,5 miliarde lei fără TVA. #### Estimări privind ‌Finalizarea Kilometrajului Autostradelor La finalizarea acestui an, autoritățile⁤ estimează ‌că ‌între 80 și 84 kilometri de autostradă ⁣vor fi⁢ dați în folosință.‌ Aceste‌ estimări depind însă de‍ evoluția lucrării pe șantierele respective. Printre tronsoanele ce ar putea fi finalizate se numără Lugoj-Deva Lot 2 (17 ⁤km) și Nădlac-Arad Lot 2 (10 km). Dacă toate condițiile⁣ sunt favorabile inclusiv pe⁤ loturile ⁤cu dificultățile întâmpinate recent — cum ar fi ⁢problemele legate de mediu sau alunecările de teren‌ — cifra finalizată ar putea ajunge chiar până la​ 84 kilometri. ### Concluzie Deși ​provocările financiare persistente afectează modul în care sunt gestionate fondurile europene ⁣destinate infrastructurii rutiere, ⁢oficialii ​asigură că​ investițiile continuăm ‍fără întreruperi majore. Rămâne însă o incertitudine cu privire‌ la modul⁤ cum aceste schimbări legislative ⁢vor influența viitoarele proiecte ale constructorilor ⁣români. ### Provocările Autorităților ‌în⁣ Proiectele de Autostrăzi din România #### Problemele întâmpinate în ⁣obținerea autorizațiilor Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a evidențiat⁢ dificultățile semnificative legate de obținerea autorizațiilor necesare pentru proiectele de autostrăzi. ‍Printre ‌principalele ⁣obstacole se numără ​avizele‍ și ⁢autorizațiile emise de instituții precum Electrica, Enel și Hidroelectrica, care sunt ⁢adesea greu accesibile. #### Proceduri complicate​ și termene lungi Neaga a explicat că procesul ​devine și mai complex atunci când constructorii decid să facă modificări la proiecte după semnarea contractului. Aceste ajustări necesită o nouă evaluare din partea autorităților de mediu,‌ ceea ⁤ce implică respectarea ​unor termene legale stricte. Constructorii trebuie să navigheze printr-o ⁤serie de⁣ proceduri care pot include comentarii publice sau studii de impact asupra ⁣mediului. „Constructorul are libertatea să inoveze și să ‍adapteze soluțiile la teren, dar fiecare‌ modificare impune un nou parcurs birocratic”, a subliniat ​Neaga. #### Finanțarea ⁢proiectelor: buget național versus fonduri europene În ceea ⁢ce privește finanțarea proiectelor‍ rutiere⁢ pentru anul curent, CNAIR a alocat 441 milioane lei din bugetul național și 3,2 miliarde lei din fonduri europene. Aceasta arată o dependență majoritară față de sursele externe pentru realizarea infrastructurii rutiere. #### Plățile ​efectuate ​pe parcursul anului trecut Referitor la plățile efectuate în cadrul proiectelor⁣ finanțate din fonduri externe nerambursabile, Neaga a menționat că⁤ anul trecut s-au ⁢realizat plăți totale de 2,048 miliarde lei. În prima jumătate a anului curent⁤ s-au‌ cheltuit aproximativ 180 milioane⁣ lei. ⁤Totuși,⁤ el a subliniat că aceste cifre nu reflectă întreaga activitate anuală deoarece lucrările pe drumuri au ⁢început abia după ⁢mijlocul lunii martie. „Plățile majore se concentrează spre sfârșitul⁢ anului”, a concluzionat directorul CNAIR referindu-se la tendința istorică observată în gestionarea bugetelor pentru infrastructură rutieră. ### Situația financiară și proiectele de infrastructură ale companiei #### Plățile și restanțele financiare Într-o recentă declarație, Narcis Neaga a confirmat⁢ că compania nu se confruntă cu restanțe la plăți, ⁣menționând că toate⁤ scadențele sunt respectate. ​Deși au existat întârzieri minore‍ în activitatea de întreținere, toate obligațiile financiare pentru luna iunie au ⁤fost onorate la timp. În ⁣ceea ce privește fondurile externe nerambursabile și ⁣bugetul de stat, Neaga a ⁤subliniat ⁣că‍ nu există plăți restante, ci doar eventuale întârzieri legate de lucrări care nu au fost certificate. „Constructorii​ pot susține că au ‌sume neplătite, dar ⁤acestea nu sunt certificate. Vorbim ⁢despre⁤ plățile confirmate și acceptate de⁤ noi”, a explicat Neaga. #### Absorbția fondurilor europene Referitor la absorbția fondurilor europene, Neaga a raportat un progres ‍semnificativ: gradul de absorbție a crescut ‌de la 26% în 2012 la 66% până la sfârșitul anului 2014.‍ Compania are alocate aproximativ 2,2 miliarde euro pentru perioada 2007-2013 și a reușit să absoarbă‌ deja 1,5 ⁣miliarde euro. Rămân disponibile încă 0,7 miliarde euro pentru ‌anul curent. „Obiectivul‍ nostru este să maximizăm absorbția acestor​ fonduri”, a adăugat ⁢el. #### Investițiile planificate pentru anul⁣ 2015 Pentru ⁣anul în curs, compania își propune investiții totale în valoare de aproximativ 5,946 miliarde lei destinate dezvoltării drumurilor naționale și autostrăzilor. Aceasta reprezintă circa 75% din bugetul total disponibil al companiei care se ridică la aproximativ 7,4 miliarde lei. #### Proiecte majore: Autostrada Comarnic-Brașov Neaga a oferit detalii despre stadiul proiectului Autostrada Comarnic-Brașov care se află⁤ acum în proces de licitație publică. Actualizarea‌ studiului de fezabilitate va fi disponibilă pe SEAP în curând; aceasta va include analize geotehnice​ esențiale pentru‍ evaluarea ⁣costurilor reale ale lucrării. „Estimăm⁤ semnarea ⁣contractului pe capetele autostradei Comarnic-Brașov încă din acest an”,⁤ a​ declarat el ⁢optimist. #### Proiecte ⁣viitoare: Autostrada Sibiu-Pitești În ceea ce privește Autostrada Sibiu-Pitești,‌ ordonarea începerii‌ lucrărilor este deja datată iar studiile⁣ necesare ​sunt în ⁤desfășurare. Proiectul este sectorizat iar actualizările⁤ legislative necesare continuării lucrării sunt pregătite pentru aprobat prin hotărâri guvernamentale⁣ recente. Aceste inițiative reflecta ⁣angajamentul companiei față ⁣de dezvoltarea infrastructurii rutiere ⁤din România într-un mod ‍eficient și sustenabil. ### Proiectul​ de ‍infrastructură avansează: Termen de finalizare ‍pentru capetele de pod #### Estimări optimiste‌ pentru circulația rutieră Conform ⁤declarațiilor recente, se preconizează că lucrările la capetele proiectului de infrastructură‍ vor fi finalizate în termen de cinci luni de la ​emiterea ordinului de începere. Odată ce ⁢aceste etape ‍sunt completate, autoritățile ​vor aproba indicatorii necesari și vor putea lansa licitația pentru ​restul lucrărilor. #### Perspectivele⁢ circulației până în 2020 Dacă progresul continuă conform planificării, se estimează că traficul rutier va putea fi reluat⁢ pe aceste tronsoane până în anul 2020. Totuși, rămâne o incertitudine legată ​de⁢ posibilele probleme ecologice care ar putea apărea, având în vedere că ‌zona ​este parte din rețeaua Natura 2000. #### Studiu de fezabilitate și impactul asupra mediului Autoritățile⁣ așteaptă rezultatele studiului de fezabilitate ⁢pentru a evalua impactul asupra mediului. Deocamdată, informațiile disponibile sugerează că nu ar ⁣trebui să existe obstacole semnificative legate de capetele proiectului. Rămâne însă deschis subiectul evaluării detaliate ​a condițiilor ecologice din⁤ zonă. Aceste​ progrese sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii locale și îmbunătățirea conectivității rutiere.