# Neanderthalienii foloseau un antibiotic vechi de 180.000 de ani pentru răni > O substanță folosită de 180.000 de ani, gudronul de mesteacăn, era un antibiotic eficient împotriva S. aureus, arată un nou studiu. Aflați dovezile. Publicat: 19 martie 2026, 00:51 · Autor: Redactia Financiarul · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/neanderthalienii-foloseau-un-antibiotic-vechi-de-180-000-de-ani-pentru-rani/ · Publicație: Financiarul ![gudron de mesteacan](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/gudron-de-mesteacan-1773874266-1024x576.webp) O substanță neagră și lipicioasă, folosită de neanderthalieni de cel puțin 180.000 de ani, nu era doar un simplu adeziv pentru unelte. Noi cercetări sugerează că gudronul de mesteacăn era, de fapt, un antibiotic de uz local, aplicat pe răni pentru a preveni infecțiile, o dovadă a cunoștințelor medicale surprinzătoare ale acestor hominizi dispăruți. ## Adezivul cu proprietăți medicale Gudronul de mesteacăn, cunoscut și ca smoală, era distilat din scoarța copacului și se număra printre cele mai utile materiale ale oamenilor preistorici. Principala sa întrebuințare era de adeziv, pentru a fixa lame de piatră pe mânere de lemn sau vârfuri de săgeți pe tije. Era, superglue-ul epocii de piatră. Dar lucrurile nu se opresc aici. Dovezile arată că această substanță avea și alte întrebuințări. Unele comunități indigene, precum poporul Mi’kmaq din estul Canadei sau poporul Saami din Laponia, folosesc și astăzi extracte de gudron de mesteacăn pentru a preveni infectarea rănilor. V-ați gândit vreodată că o practică modernă ar putea avea rădăcini atât de adânci în preistorie? ## Experimentul modern, tehnici preistorice Pornind de la aceste practici, o echipă de cercetători a decis să testeze pe bune eficiența acestui material. Ei au distilat gudron de mesteacăn din două specii de copac (despre care se știe că erau comune în Europa în timpul Pleistocenului târziu) folosind trei metode diferite. Două dintre ele erau preistorice, bazate pe materiale din lut și piatră, iar a treia era o tehnică mai modernă, utilizată de poporul Mi’kmaq, care implică folosirea unor cutii de conserve. Iar rezultatele au fost clare. Gudronul produs prin toate cele trei metode a inhibat cu succes proliferarea bacteriei gram-pozitive *Staphylococcus aureus*, una dintre cele mai comune cauze de infecție a rănilor. În schimb, nu a avut niciun efect asupra bacteriilor gram-negative, precum *E. coli*. Asta sugerează că gudronul produs de neandertali era la fel de eficient ca cel produs astăzi de triburile Mi’kmaq și Saami în prevenirea anumitor tipuri de infecții. ## Dovezi care susțin teoria E drept că este imposibil să se afirme cu certitudine absolută că neanderthalienii au folosit conștient gudronul ca antibiotic. Numai că aceste descoperiri se potrivesc perfect cu alte indicii despre cunoștințele lor medicale. Autorul studiului, Tjaark Siemssen, a declarat că „aceste descoperiri se aliniază bine cu cercetările recente privind expertiza medicală a acestor hominizi dispăruți”. De exemplu, analiza plăcii dentare a unui neanderthalian din Spania a dezvăluit urme de mucegaiuri de penicilină. Asta indică faptul că individul respectiv ar fi putut mesteca material mucegăit pentru a-și trata un abces dentar, valorificând instinctiv un antibiotic binecunoscut astăzi. Într-un alt registru, descoperirea unui schelet de neanderthalian cu un picior rupt, dar vindecat, în celebra peșteră Shanidar, sugerează că această specie umană arhaică poseda nu doar inteligența, ci și compasiunea necesară pentru a îngriji membrii răniți ai comunităților lor.