# Pârâul Handreştilor din Maioreşti, mărturia destinului nefericit al întemeietorului primului muzeu sătesc

> Pârâul Handreștilor din satul Maiorești, cu albia sa aproape ⁢secată, ‍simbolizează destinul tragic al lui Iustin Handrea,⁢ fondatorul primului muzeu sătesc ‌din‍ județul⁤ Mureș. Originea ⁣pasiunii...

Publicat: 28 septembrie 2015, 06:00 · Actualizat: 28 noiembrie 2024, 13:45 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/paraul-handrestilor-din-maioresti-marturia-destinului-nefericit-al-intemeietorului-primului-muzeu-satesc/ · Publicație: Financiarul

**Pârâul Handreștilor din satul Maiorești, cu albia sa aproape ⁢secată, ‍simbolizează destinul tragic al lui Iustin Handrea,⁢ fondatorul primului muzeu sătesc ‌din‍ județul⁤ Mureș.**

### Originea ⁣pasiunii pentru colecționare

Pasiunea lui Iustin Handrea ⁤pentru⁣ colecționare a început în ⁣copilărie, când a adunat pietricele de diverse forme și ​culori din Pârâul Handreștilor. Această activitate‍ l-a însoțit pe parcursul întregii sale vieți, culminând cu o impresionantă colecție de obiecte care reflectau ⁤viața materială‌ și‌ spirituală a comunității de pe⁣ Valea Mureșului Superior.

### Un ⁢destin marcat de dificultăți

Handrea a decedat la ⁢68‌ de‌ ani, în 1973, [după ce](https://financiarul.ro/actuale/ccib-dezbate-problema-forei-de-munc-n-romnia/) a suferit un șoc emoțional profund cauzat⁣ de furtul unui obiect valoros. De asemenea, lupta sa împotriva birocrației care i-a îngreunat demersurile pentru înființarea muzeului visat l-a afectat considerabil psihic.

### Contribuția⁣ la patrimoniul cultural

**Iustin Handrea s-a născut pe 12 aprilie 1905 la Huduc (actualmente Maiorești)** și ‌este omagiat prin Muzeul de Etnografie 'Anton Badea' ​din Reghin. Acest muzeu recunoaște contribuția sa semnificativă la cultura locală⁤ și națională.

### Obiecte valoroase păstrate în muzeu

Muzeograful Simona-Loredana Bogdan subliniază că Muzeul de Etnografie din Reghin⁣ găzduiește numeroase artefacte valoroase provenite din colecția ​lui Iustin Handrea. ​Printre acestea se numără 26⁢ vase din ceramică neagră unică în România.

### Colecțiile timpurii ale lui Iustin Handrea

Lucrarea Aureliei Diaconescu intitulată⁣ 'Iustin Handrea. Omul faptei bune' ‍detaliază primele colecții ale acestuia.⁢ Prima sa​ pasiune au ‌fost pietricelele adunate‌ din Pârâul ‌Handreștilor; ulterior a început ⁤să strângă coji ‍de ou și alte obiecte naturale.

#### Pasiunea susținută de⁣ comunitate

*Mama sa i-a aruncat unele dintre aceste comori considerându-le 'nimicuri', dar preotul satului ⁢și dascălul au recunoscut valoarea pasiunii sale pentru culturile locale.*

#### Evoluția carierei educației și muzeologiei

După absolvirea Școlii Normale din Târgu Mureș, **Iustin Handrea avea deja ​o ​micuță expoziție etnografică personalizată**. A fondat primul ⁤muzeu școlar din județ⁢ în⁢ satul Bozed, [unde](https://financiarul.ro/actuale/termenul-de-analiza-a-dosarelor-depuse-pentru-programul-casa-verde-a-fost-prelungit/) a adunat diverse exponate legate⁤ atât de natură cât și ⁣istorie localnicilor.
A urmat apoi un alt muzeu ​școlar la Rușii Munți şi multe altele⁤ inspirate după modelului savantului Dimitrie Gusti.

### Iustin Handrea:‍ Pionierul ⁣Muzeelor Sătești din România

#### O‍ viață ‍dedicată patrimoniului cultural

Iustin Handrea, o figură emblematică în domeniul muzeologiei românești, a fost un adevărat promotor al patrimoniului cultural național. În perioada 1937-1945, el a coordonat echipe ⁣de studenți care au contribuit la înființarea a peste​ 30 de muzee sătești. Printre acestea se numără instituții din localități precum Vălenii de Mureș, ​Maiorești ⁣(Mureș), Pietriș (Arad)​ și Broșteni (Neamț).

#### O colecție⁣ impresionantă

În ⁤anul 1936, Handrea⁤ reușise să adune o colecție vastă ce depășea 10.000 de obiecte etnografice și de artă populară. El considera că muzeele sătești sunt esențiale pentru educarea​ comunităților⁣ rurale și pentru întărirea legături dintre trecut și prezent.

#### Visul unui muzeu regional

Ambiția sa inițială era ​crearea unui muzeu regional ⁢la Reghin. Pentru acest proiect,‍ Handrea nu ​s-a sfiit să‍ își sacrifice resursele financiare ⁢și familia, afirmând că ⁣„muzeul a fost unul dintre pariurile vieții mele”, în care a⁣ investit fiecare bănuț.

#### Expoziția inaugurală

În perioada 15 august - 15 septembrie 1936, cu ocazia manifestării „Luna Târgu Mureșului”, Iustin Handrea a deschis prima sa expoziție ⁢alături de Aurel Filimon, fondatorul Muzeului din⁣ Târgu Mureș.

#### Provocările războiului

După cedarea Ardealului de Nord, Handrea s-a refugiat la⁣ București cu colecțiile sale etnografice. Din⁤ păcate, o⁤ parte ​semnificativă din aceste bunuri s-au pierdut în timpul bombardamentelor din⁤ anul‌ 1944. În anul 1964, când autoritățile⁤ au decis oficial ⁤înființarea ⁢unui muzeu etnografic la Reghin, el s-a aratat ‌dispus ⁤să doneze întreaga sa colecție.

#### Birocrația ca obstacol

Deși munca lui Iustin Handrea era valoroasă și bine intenționată,⁢ birocrația ⁢i-a⁤ zămislit numeroase obstacole pe parcursul celor cinci decenii dedicate strângerii obiectelor patrimoniale necesare⁢ pentru realizarea visului⁢ său – un muzeu regional la‌ Reghin.

Handrea ‍remarca faptul că eforturile sale nu au fost recunoscute corespunzător: „Am fost pionierul organizării muzeului de la Reghin... N-au putut să vadă văpaia care ardea în ochii⁣ mei.” Această pasiune neîncetată pentru culturile locale rămâne un exemplu demn de urmat pentru viitoarele generații implicate în ⁣conservarea patrimoniului cultural românesc.

### Moștenirea lui Iustin Handrea: O viață dedicată patrimoniului cultural

#### O căutare⁢ neîncetată și o tragedie ‍personală

Iustin Handrea, un pasionat colecționar de obiecte ​de patrimoniu, a avut o existență⁢ marcată de frământări și aspirații neîmplinite. În ciuda eforturilor sale de ⁢a înființa ‌un [muzeu oficial](https://financiarul.ro/actuale/muzeele-tarii-muzeul-de-icoane-pe-sticla-preot-zosim-oancea-din-sibiel/),‍ Handrea a fost profund afectat după ⁣ce i-a⁣ fost furat jurnalul ​în⁤ care își consemna ‌observațiile din​ ultimele cinci ⁤decenii. Această pierdere l-a condus la o tentativă ​de sinucidere, iar starea sa de sănătate s-a⁤ deteriorat rapid. În 1973, el s-a stins din viață la Căminul spital din⁢ Căpușul de Câmpie.

#### Vânzarea colecției și‌ recuperarea‍ documentelor

După dispariția sa, fosta soție a lui Iustin Handrea, Ioana Gabor, a decis să vândă 209 obiecte din vasta sa colecție muzeului‍ din Reghin. Aceste artefacte au fost salvate ​datorită intervenției dr. Ioan Ranca, director al Arhivelor‍ Naționale Mureș. Împreună cu arhiva Căminului Cultural „Avram Iancu” al Refugiaților Ardeleni preluată ​din București, aceste documente‌ au format „Fondul Iustin⁤ Handrea”, care cuprinde ⁢peste 120 de dosare.

#### Amintiri dureroase și distrugerea patrimoniului

Nepotul ​lui Iustin Handrea, Călin Ioan Handrea, rememorează cum în copilărie observa cum pe malurile Pârâului Handreștilor erau‌ abandonate piese arheologice și alte obiecte valoroase pentru istoria localității. Această ⁤imagine tristă subliniază destinul tragic al unui om dedicat‍ conservării culturii locale; astfel se încheie povestea unui colecționar care își începea cariera pe aceleași maluri unde mai târziu avea ‌să piardă multe dintre comorile sale.

Agenția ​Națională de Presă AGERPRES continuăm să aducem în atenție importanța protejării ⁣patrimoniului cultural ‌național prin astfel de‍ povești emoționante⁢ despre cei care au contribuit la păstrarea⁤ acestuia.