# Paştele catolic

> Pe 27 martie 2016, peste două miliarde de credincioși catolici și protestanți din întreaga lume au celebrat Paștele, marcând Învierea Domnului Iisus Hristos. Această sărbătoare a avut loc cu cinci ...

Publicat: 28 martie 2016, 05:26 · Actualizat: 22 decembrie 2024, 03:15 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/pastele-catolic/ · Publicație: Financiarul

**Pe 27 martie 2016, peste două miliarde de credincioși catolici și protestanți din întreaga lume au celebrat Paștele, marcând Învierea Domnului Iisus Hristos. Această sărbătoare a avut loc cu cinci săptămâni înaintea Paștelui ortodox, care va fi observat pe 1 mai. Aceasta reprezintă cea mai mare diferență de dată între cele două tradiții religioase.**

### Celebrările de la Vatican

În duminica Paștelui, Suveranul Pontif oficiază slujba de Înviere în fața a mii de credincioși în piața San Pietro din Vatican.De la balconul bazilicii, Papa transmite mesajul tradițional de Paște și binecuvântarea "Urbi et orbi" în numeroase limbi.

### Slujba Pascală

Liturghia pascală se desfășoară cu solemnitate duminica. În noaptea premergătoare acestei zile are loc stropirea cu apă sfințită pentru a simboliza botezul. Lumânarea pascală este amplasată lângă altar sau amvon și rămâne aprinsă pe parcursul întregului sezon pascal.

Slujba Sfintelor Paști începe sâmbătă seara cu binecuvântarea focului nou afară din biserică, urmată de consacrarea candelei pascale, simbolizând lumina lui Hristos.

### Ritualurile Botezului

Credincioșii intră în biserică purtând candela pascală aprinsă.Protosul își aprinde lumânarea sa de la candelă, iar apoi toți clericii și enoriașii fac același lucru. Urmează tămâierea candelei pascale și cântarea "Exultetului". Slujba include citiri biblice din Facere, Ieşire, Isaia și Numeri înaintea litaniei sfinților.

Apa Botezului este binecuvântată pentru tot anul prin amestecarea acesteia cu Sfântul Mir și untdelemn dedicat botezurilor.

Teologia romano-catolicilor subliniază importanța botezului catehumenilor (persoane pregătite pentru primirea sacramentului) în cadrul slujbei nocturne a Învierii.

După ritualurile exorcismelor şi voturilor unirii cu Hristos efectuate împreună cu credincioșii care țin lumânări aprinse, are loc ceremonia botezului pentru cei pregătiti.

La finalizarea Liturghiei există obiceiul procesiunilor stradale purtând candela pascală ca simbol al Învierii.

### Reguli privind data Paştelui

Deși rareori catolicii şi ortodocşii sărbătorind Paştele simultan există o regulativitate stabilită încă din primul sinod ecumenic al anului 325 d.Hr., care stipulează că Sfintele Paști vor avea loc în prima duminică după luna plină ce urmează echinocțiului vernal ([21 martie](https://financiarul.ro/actuale/hotelierii-sunt-sceptici-n-ce-privete-tichetele-de-vacan/)). Astfel sunt implicate trei elemente esențiale: ziua Duminicii (zi sfânt), luna plină ca eveniment astronomic şi echinocțiul primaveral; astfel nu poate exista o datã anterioarã lui 21 martie pentru [această sărbătoare](https://financiarul.ro/actuale/bunavestire-sarbatorita-de-ortodocsi-si-catolici/).

Existent o singură excepție: dacă această duminică coincide cu Pascha evreiesc (14 nisan), atunci celebrarea va fi mutată la duminica următoare.

**Până la introducerea calendarului gregorian în 1582**, toate comunitățile creştine au celebrat Învierea Domnului pe aceeaşi datã; reforma calendaristicǎ realizată sub Papa Grigorie al XIII-lea a fost necesară datorită discrepanței dintre anul mediu iulian şi cel astronomic ce ducea la mutarea echinocțiilor primavaratice in calendar.

Bisericile orientale au refuzat adoptarea acestuia după Marea Schismǎ din 1054; astfel Rǎsǎritul si Apusul nu mai coincid in data celebrării paştelui decât sporadic.

### Coincidences and Demographics in Romania

Ocazional datele Paschale coincid între toate confesiunile creştine când prima lunā plină post-echinoxial apare târziu după data de 3 aprilie; acest fenomen având loc recent in anii 2010-2011-2014 si previzionat si pentru aniii urmatori precum 2017 si respectiv2034.

Conform recensământuluide populație realizatîn Româniaîn anul2011,peste18 milioane persoane s-au declarat religios active,dintre care doar4% romano-catolici iar majoritatea fiind ortodocşi(86%). Judeţele Harghita,Bacău,Covasna,Satu Mare,Timiş,Mureş,Bihor si Neamţ prezintā cele mai mari comunitati romano-catolice.

Cea mai veche episcopie catolicǎdin Româniaeste Arhidieceza Alba Iulia fondatăîn secolulde XI-lea iar Arhidieceza Bucureşti este un organism recent creatîn sec.XIX-leacreat prin decret papal pe27 aprilie1882.