# Remitențele românilor din diaspora au depășit cu 67% investițiile străine directe

> Peste 2,3 milioane de români au plecat în ultimele decenii. În 2024, remitențele au atins 9,5 miliarde USD, depășind cu 67% investițiile străine directe, arată un studiu.

Publicat: 22 martie 2026, 04:20 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/remitentele-romanilor-din-diaspora-au-depasit-cu-67-investitiile-straine-directe/ · Publicație: Financiarul

![emigratie Romania](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/emigratie-Romania-1774146048-1024x576.webp)

Peste 2,3 milioane de români s-au stabilit în străinătate în ultimele două decenii, un exod care a remodelat demografia și economia țării. Un studiu recent arată o realitate financiară uluitoare: banii trimiși acasă de diaspora în 2024 au fost cu 67% mai mulți decât totalul investițiilor străine directe, ajungând la aproximativ 9,5 miliarde de dolari.

## Un exod continuu

Emigrația rămâne un fenomen definitoriu pentru România. Deși recent s-a înregistrat un sold migratoriu net pozitiv între 2022 și 2024, pierderea de populație din ultimii 20 de ani se ridică la circa 2,3 milioane de locuitori. Iar fenomenul a fost accelerat după 2008, afectând în special tinerii și profesioniștii calificați din sectoare cheie precum IT, inginerie și servicii profesionale, plecați în căutarea unor salarii superioare și a unor condiții de viață mai bune. Doar în 2024, 229.180 de persoane au emigrat, marcând o creștere de 13% față de anul 2022.

Această plecare masivă a creat deficite acute de forță de muncă și a pus o presiune imensă pe sistemele de pensii și sănătate.

## Banii, mai mulți decât investițiile

Dincolo de cifrele seci ale emigrării, impactul financiar este colosal. Remitențele trimise de românii din diaspora au atins un nivel record de aproximativ 9,5 miliarde de dolari în 2024. Cum vine asta în comparație cu alte surse de capital? Ei bine, suma depășește cu 67% investițiile străine directe.

Aceste fonduri nu ajută doar familiile rămase acasă. Ele susțin direct consumul național, investițiile gospodăriilor și, nu de puține ori, alimentează mici inițiative antreprenoriale, devenind o sursă vitală de finanțare externă pentru întreaga economie.

## Profilul emigrantului se schimbă

La o primă vedere, am crede că doar tinerii pleacă. Lucrurile stau însă puțin diferit.

Deși persoanele sub 39 de ani continuă să reprezinte majoritatea, ponderea lor este în scădere. În schimb, se observă o creștere a ponderii emigranților cu vârste între 40-59 de ani și chiar peste 60 de ani. Această schimbare structurală (o maturizare a profilului emigrantului) are implicații profunde asupra forței de muncă și a capitalului uman rămas în țară.

## Presiune demografică și soluții ratate

Emigrația, combinată cu îmbătrânirea populației, creează o furtună perfectă. Vârsta medie a populației rezidente a urcat de la 37 de ani în 2005, la 42 de ani în 2025. Piramida populației este aproape inversată, cu o bază tot mai îngustă de tineri și o pondere tot mai mare a vârstnicilor. Această realitate tensionează sever bugetul de pensii și sistemul de sănătate.

Numai că, spre deosebire de țări precum Polonia, care implementează activ programe de repatriere cu stimulente financiare, locuințe și locuri de muncă, România pare să nu aibă încă politici coerente de reintegrare pentru diaspora sa de aproape 6 milioane de persoane.

Studiul EY subliniază o cale de urmat, arătând că mobilitatea poate fi transformată într-un avantaj: „România, cu o populație rezidentă în scădere la puțin peste 19 milioane (la 1 ianuarie 2025, cu aproape 0,2% mai puțin față de anul anterior), ar putea beneficia de această dinamică, transformând emigrarea în oportunități prin repatriere și imigrație strategică. Se impun, asa ca, programe de reintegrare cu stimulente fiscale, cooperare între afaceri și autorități pentru integrare, simplificarea vizelor pentru nomazi digitali și controale stricte la recrutare pentru a evita riscuri legale. România trebuie să gestioneze mai bine legătura cu diaspora și să transforme mobilitatea într-un avantaj competitiv”.