# România a alocat doar 2,97% din PIB pentru educație și a ajuns ultima în UE

> România a alocat în 2023 doar 2,97% din PIB pentru educație, plasându-se ultima în Uniunea Europeană, cu efecte negative asupra forței de muncă

Publicat: 28 august 2026, 12:14 · Actualizat: 28 august 2026, 12:30 · Autor: Elena Popa · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/romania-a-alocat-doar-2-97-din-pib-pentru-educatie-si-a-ajuns-ultima/ · Publicație: Financiarul

![România a alocat doar 2,97% din PIB pentru educație și a ajuns ultima în UE](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/08/educatie-1024x683.jpg)

[Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google](https://www.google.com/preferences/source?q=financiarul.ro)

**România a alocat 2,97% din PIB pentru educație în 2023 și a ajuns ultima în Uniunea Europeană, iar efectul economic imediat este presiunea pe formarea forței de muncă și pe capacitatea de a atrage investiții cu valoare adăugată ridicată.**

4,65% din PIB a fost media Uniunii Europene în același an, potrivit datelor centralizate la nivel european, în timp ce cheltuielile medii ale guvernelor UE pentru educație au fost de 806 miliarde de euro, echivalentul a 4,7% din PIB-ul blocului.

În partea superioară a clasamentului, Suedia a alocat 6,8% din PIB pentru educație în 2022-2023, urmată de Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca, toate cu peste 6%. Chiar și Grecia a fost la 3,33%, peste nivelul României.

La nivel european, ponderea cheltuielilor publice pentru educație în PIB a coborât ușor în ultimul deceniu, de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023, după un vârf de 5,02% în 2020, influențat de contracția economică.

## Cheltuiala redusă se transferă în competențe mai slabe și în productivitate mai mică

În România, combinația dintre o cotă redusă din PIB și un PIB moderat împinge cheltuiala per elev spre un nivel descris ca critic pentru acoperirea cerințelor de bază. Această constrângere bugetară se suprapune peste presiunea inflaționistă de 8,2% în iulie 2026, față de media UE de 3,0%.

Testele PISA 2022 arată degradarea bazei de competențe la nivelul întregii Uniuni. Proporția elevilor slab performanți a urcat la 26,2% la citire și la 29,5% la matematică, de la 18% și 22,1% în 2012.

Diferențele dintre state arată însă că volumul finanțării nu produce singur performanță. Estonia a avut cea mai mică proporție de elevi slab performanți la matematică, 15%, și rezultate foarte bune și la citire, iar Irlanda și Danemarca au urmat în clasament.

Analiza citată de euronews notează explicit că „Cheltuirea mai multor bani pe educație nu se traduce întotdeauna prin rezultate mai bune.” Luxemburg a avut cea mai mare cheltuială per student, 18.422 PPS, adică de peste două ori media UE de 8.246 PPS, deși a alocat 3,74% din PIB educației în 2022.

La polul opus, Bulgaria a avut cea mai mică cheltuială per student din blocul comunitar, 3.097 PPS, deși alocarea din PIB a fost aproape de media UE, la 4,5%. Iar Letonia, cu 4.999 PPS per student, cu 39% sub media UE, a obținut rezultate peste media comunitară la PISA.

Dezechilibrul social din rezultate are și un cost economic direct. La nivelul UE, 48% dintre elevii din sferturile cele mai puțin avantajate au eșuat la matematică la PISA 2022, față de 11% dintre cei din sferturile cele mai avantajate, un decalaj vizibil în special în mediul rural din România.

## Semnalul pentru capital rămâne cel al unei economii ieftine, nu al uneia bazate pe inovare

România este și singurul stat membru UE care a redus, în ultimul deceniu, sumele bugetare alocate cercetării și dezvoltării per locuitor. În același interval, Bulgaria a raportat cea mai mare creștere din bloc la acest indicator.

Subiectul a fost relatat și de Go4IT și Libertatea.ro, iar potrivit [euronews](https://www.euronews.com/business/2026/08/28/which-european-countries-spend-the-most-on-education-and-does-it-pay-off), implicațiile trec dincolo de bugetul școlii. Experții citați de Go4IT avertizează că „Lipsa unei finanțări corelate cu reforme aplicate afectează productivitatea, accentuează deficitul de personal calificat și frânează avansul economic. Fenomenul adâncește sărăcia, inegalitatea și exodul creierelor, lasă statul neatractiv pentru investiții cu valoare adăugată ridicată și îl expune unor costuri publice mai mari pe termen lung.”

Comisia Europeană estimează că PIB-ul țărilor europene ar putea fi cu 8% până la 10% mai mare până în 2030 dacă mai mulți oameni ar atinge un nivel suficient de competențe de bază. Pentru România, care reprezintă 2% din PIB-ul total al Uniunii Europene, o alocare procentuală redusă limitează și impactul absolut al investiției publice.

În același timp, Bucureștiul a fost clasat pe locul al doilea între cele mai ieftine destinații de city break din Europa pentru luna septembrie, cu un cost mediu zilnic de 66 de euro de persoană, adică circa 330 de lei, într-un studiu Thomas Cook pe peste 50 de destinații sub pragul de 100 de euro pe zi. Tirana a ocupat prima poziție, cu 59 de euro, adică circa 295 de lei.

Acest contrast fixează și semnalul pentru mediul de afaceri: avantajul de cost poate aduce consum și turism pe termen scurt, dar subfinanțarea educației și reculul cercetării reduc baza de competențe din care companiile recrutează, apasă pe productivitate și mută perspectiva de creștere spre sectoare cu valoare adăugată mai redusă.

**Citește și:**

- [4.000 de lei, nu 4.100, în proiectul salarizării din educație. Un profesor cu grad I coboară de la 9.922 la 9.680 de lei](https://financiarul.ro/economie/4-000-de-lei-nu-4-100-in-proiectul-salarizarii-din-educatie-un-profesor/)
- [8 miliarde de lei ar costa aplicarea promisiunilor salariale din Educație. De ce PNL taie burse și apără austeritatea](https://financiarul.ro/politica/8-miliarde-de-lei-ar-costa-aplicarea-promisiunilor-salariale/)
- [Educație financiară și rolul ei ascuns în drumul spre prosperitate](https://financiarul.ro/politica/educatie-financiara-si-rolul-ei-ascuns-in-drumul-spre-prosperitate/)