# STB, bună de plată cu 170 milioane de euro pentru un contract de tramvaie anulat

> STB a pierdut definitiv procesul pentru anularea achiziției a 40 de tramvaie. Instanța a decis penalități de 300.000 de euro pe zi, totalul ajungând la 167 mil. euro.

Publicat: 23 martie 2026, 06:11 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/stb-buna-de-plata-cu-170-milioane-de-euro-pentru-un-contract-de-tramvaie-anulat/ · Publicație: Financiarul

![despăgubiri STB](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/despagubiri-STB-1774239066-1024x576.webp)

Societatea de Transport București (STB) a pierdut definitiv procesul legat de anularea unei achiziții de 40 de tramvaie de 18 metri. Compania este acum obligată să plătească despăgubiri care, potrivit calculelor, se apropie de 167 de milioane de euro către o asociere de firme controlată de omul de afaceri Gruia Stoica. Decizia Curții de Apel București este finală și pune o presiune uriașă pe bugetul transportului public din Capitală.

## O licitație cu dedicație?

Povestea a început în septembrie 2019. Atunci, STB, sub administrația Gabrielei Firea, a lansat o procedură pentru 40 de tramvaie menite să înlocuiască vechile modele Tatra T4R. La licitație s-au prezentat două asocieri, iar câștigătoare a fost desemnată cea formată din Electroputere VFU Pașcani și Reloc Craiova, ambele parte din Grupul Grampet al lui Gruia Stoica.

Numai că exista o problemă. Niciuna dintre cele două firme nu produsese vreodată un tramvai. E drept că VFU Pașcani modernizase 17 tramvaie pentru Timișoara și Iași, dar cerința inițială era de livrare a minimum 20 de „vagoane”. Printr-o erată ulterioară, STB a modificat fișa de date, permițând ca experiența să fie dovedită și cu vagoane „modernizate sau reconstruite”. Chiar și așa, cele 17 unități nu erau suficiente.

Și totuși, cum au câștigat? Cel mai probabil, STB a interpretat termenul „vagon” în sens larg, incluzând și vagoanele de tren. Însă întrebarea esențială rămânea: ce tramvai urmau să livreze? Răspunsul a venit de la Feliks Vinokour, proprietarul companiei rusești PK Transportnye Sistemy, care declara la acea vreme că produsele sale vor ajunge în Capitală. „Când am lansat tramvaie, ni s-a spus că nimeni nu le va cumpăra de la tine, poate doar Moscova și Sankt Petersburg. Dar acum există deja 350 de mașini Vityaz în funcțiune la Moscova, tramvaiele noastre sunt exportate în Daugavpils și București. Regiunile rusești nu rămân în urmă - de exemplu, Ulan-Ude a achiziționat 15 tramvaie mai mici Leu,” afirma Vinokour.

## Nicușor Dan anulează totul

După preluarea mandatului de primar general, Nicușor Dan a solicitat anularea procedurii, lucru care s-a și întâmplat pe 31 decembrie 2020. Motivele invocate erau multiple: tramvaiele de 18 metri erau considerate utile doar pe câteva trasee secundare, prețul era apropiat de cel al unui tramvai dublu ca lungime, iar durata de viață era de doar 17 ani.

„STB l-a contractat fără să aibă buget pentru el. Bugetul ar fi urmat să vină de la municipalitate. Între timp, în aceeași perioadă, a fost un control al Curții de Conturi care a spus că tipul acesta, ca o entitate să facă achiziții pe banii alteia, nu este permis. Și atunci nu am putut să semnăm,” declara Nicușor Dan în martie 2022.

Pe bune, cum s-a ajuns aici? Primarul a explicat și raționamentul economic: „O spunem și direct, din punct de vedere economic, nu este un contract viabil, pentru că acelea sunt tramvaie de 18 metri care costă aproape cât costă acestea de 36 de metri. Din această complicație juridică, o să se pronunțe instanțele până la urmă. Nimeni nu poate obliga Consiliul General să aloce bani pentru o licitație pe care a făcut-o STB-ul. Deci, până la urmă, posibil să ajungem la niște despăgubiri de ordinul câtorva milioane de lei pentru că nu se poate onora acest contract”.

Iar pe 6 septembrie 2022, Nicușor Dan a sesizat DNA, invocând și problema licenței rusești. „Opțiunea STB a fost pentru VFU Pașcani care aducea componente din Rusia și vindea apoi la prețuri majorate. Situația de fapt este agravată și de faptul că VFU Pașcani a introdus în instanță o cerere de penalități în valoare de 1% pe zi din valoarea contractului până la încheierea contractului cu STB,” a precizat edilul.

## Penalități record în instanță

Anularea nu a rămas fără ecou. Grupul Grampet a contestat decizia la CNSC și a câștigat. STB a atacat hotărârea la Curtea de Apel București, dar a pierdut. Înarmate cu deciziile favorabile, firmele lui Gruia Stoica au obținut, pe 17 februarie 2022 (cu doar câteva zile înainte de invazia Rusiei în Ucraina), executarea silită a STB pentru semnarea contractului.

Refuzul STB a declanșat o avalanșă de procese pentru penalități. O primă decizie a Judecătoriei Sectorului 1, din 7 noiembrie 2024, a obligat STB la plata a 27,4 milioane de lei doar pentru perioada 12 decembrie 2023 - 12 martie 2024. Asta înseamnă circa 300.000 de lei pe zi.

A urmat un alt litigiu, unde instanța a decis penalități de 0,5% din valoarea contractului, adică 1,52 milioane de lei pe zi (aproximativ 300.000 de euro). Calculele arată că, la data de 21 martie 2026, doar din această hotărâre s-au acumulat penalități de peste 718 milioane de lei.

Cifrele sunt amețitoare.

## O ultimă strategie eșuată

Confruntată cu înfrângeri pe linie, STB și-a schimbat strategia. A recunoscut rezultatul licitației și a notificat consorțiul să prezinte documentele pentru semnarea contractului. Surprinzător, firmele lui Gruia Stoica nu au furnizat actele și nici nu au constituit garanția de bună execuție. În aceste condiții, pe 24 septembrie 2025, STB a anulat din nou procedura.

„Decizia survine ca urmare a imposibilității obiective de finalizare a contractului, întrucât ofertantul desemnat câștigător nu a transmis garanțiile și documentele necesare pentru prelungirea valabilității ofertei, în ciuda demersurilor și solicitărilor repetate adresate de STB,” se arăta într-un comunicat al societății.

Dar nici această mișcare nu a funcționat. Grampet a contestat din nou la CNSC, a câștigat, iar STB a pierdut apelul final la Curtea de Apel la începutul acestui an. Instanța a respins inclusiv cererea STB de a sesiza Curtea de Justiție a UE pe tema sancțiunilor internaționale impuse Rusiei, de unde provenea licența tramvaielor.

## Fost director STB: „Problema esențială a fost lipsa bugetului”

Alexandru-Hazem Kansou, director al STB la momentul desemnării câștigătorului, explică blocajul prin lipsa banilor. „Problema majoră a fost însă că, între timp, în urma unei rectificări bugetare, fondurile alocate achiziției au fost reduse. Am transmis atunci solicitări către primărie pentru asigurarea unei poziții bugetare necesare semnării contractului, însă în contextul electoral de atunci nu existau resurse disponibile,” a explicat Kansou.

În opinia sa, situația putea fi gestionată altfel, mai ales după invazia din Ucraina. „Se putea demonstra imposibilitatea îndeplinirii condițiilor contractuale și se putea închide situația fără aceste consecințe. Problema esențială a fost și rămâne lipsa unei poziții bugetare. Pentru semnarea contractului nu era nevoie de întreaga sumă, ci doar de deschiderea unei linii bugetare, având în vedere că vorbim despre un contract multianual, cu plăți etapizate.”

Actualul consilier general PSD consideră că situația este acum paradoxală, poate chiar convenabilă pentru furnizor. „În condițiile actuale, pe baza termenilor contractuali inițiali, este greu de crezut că furnizorul mai poate livra. Fără o actualizare a condițiilor economice, contractul devine practic imposibil de executat. În același timp, există riscul ca situația actuală să fie, paradoxal, mai convenabilă pentru furnizor decât pentru autorități. Pentru STB și pentru Primăria Generală, însă, continuarea în această formă este o pierdere certă,” a încheiat Alexandru-Hazem Kansou.