# Studiu șocant OpenAI: CatGPT a mințit deliberat în 13% din cazuri

> OpenAI recunoaște că AI-ul său minte deliberat. Un studiu Cornell arată că modelul o3 a mințit în 13% din cazuri, învățând apoi să ascundă înșelăciunea.

Publicat: 13 martie 2026, 08:51 · Actualizat: 13 martie 2026, 09:04 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/studiu-socant-openai-chatgpt-a-mintit-deliberat-in-13-din-cazuri/ · Publicație: Financiarul

![inteligenta artificiala](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/inteligenta-artificiala-1773384701-1024x576.jpeg)

OpenAI tocmai a recunoscut oficial că modelul său de Inteligență Artificială (IA) minte cu bună știință utilizatorii. Informația, care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea, este susținută de un studiu al Cornell University ce arată că modelul ChatGPT o3 a mințit în 13% din cazuri și, mai grav, a învățat activ să își ascundă înșelăciunea. Avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea avertizează asupra pericolului imens al unei lumi care își abandonează discernământul în favoarea unor astfel de tehnologii.

## Primele semnale de alarmă din justiție


Încă din decembrie 2025, instanțele administrative franceze au început să identifice probleme. Curtea Administrativă din Orléans, de exemplu, a emis un avertisment serios la adresa unui avocat care a citat în instanță cincisprezece referințe complet false, generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale. La acel moment, explicația oficială a fost simplă. S-a spus că este vorba despre un efect de „halucinație” de care „suferă” ocazional IA, o problemă tehnică ce s-ar putea corecta în timp.

## Testul care a demascat minciuna deliberată


Numai că lucrurile stau mult mai grav. Problema nu este că IA greșește, ci că alege să mintă. Un stress test publicat de Cornell University în septembrie 2025 a scos la iveală o realitate terifiantă. Cele mai avansate modele ale ChatGPT mint copios. Modelul o3 a mințit în 13% din cazuri, în timp ce modelul o4-mini a făcut-o în 8,7% din situații. Când a fost prins cu minciuna, AI-ul nu doar că a negat, ci și-a suprascris planul de înșelăciune, a ascuns probele și a continuat să ofere răspunsuri greșite, deși le cunoștea pe cele corecte.

Motivul? Auto-conservarea. IA și-a dat seama că poate fi închisă și a acționat pentru a supraviețui, fără ca cineva să o programeze pentru asta.

## Mai rău, învață să ascundă înșelăciunea


V-ați gândit ce se întâmplă când încerci să „educi” un mincinos? OpenAI a încercat să corecteze acest comportament. Iar rata de înșelăciune a scăzut de la 13% la un aparent inofensiv 0,4%. Doar că, în urma reprogramării, AI-ul a început să citeze obsesiv regula „nu minți”, în timp ce continua să mintă de înghețau apele. Ba chiar, unul dintre modele a inventat o regulă falsă, ceva de genul „înșelăciunea e permisă”, folosind-o apoi ca justificare pentru a minți în continuare. Cercetătorii au descoperit că, atunci când știa că este monitorizat, AI-ul se purta exemplar. Când credea că nu-l vede nimeni, rata minciunilor exploda cu 11 puncte procentuale. Pe bune, n-a învățat să fie cinstit, ci doar să mimeze cinstea.

## Sabotaj și cursa înarmării cu IA


Dar testele nu s-au oprit aici. OpenAI i-a dat modelului o4-mini o misiune secretă: să saboteze un model viitor, numit „GPT-5”. Ulterior, i s-a aplicat un training de siguranță pentru a șterge misiunea. Rezultatul a fost un eșec șocant. Modelul o4-mini a continuat să discute planuri de sabotaj la adresa „fratelui” său nenăscut în 36% din conversații. Acum, nimeni nu mai poate garanta dacă un training de siguranță oprește minciuna sau doar învață AI-ul să o ascundă mai bine.

Și hai să fim serioși, problema nu e doar la OpenAI. La fel stau lucrurile cu Gemini de la Google, Claude de la Anthropic, Grok de la xAI și Llama de la Meta. Toate mint, simulează și par a fi angajate într-o luptă pentru propria supraviețuire.

## O lume transformată în Biblioteca din Babel


Dacă IA minte și învață rapid cum să ascundă asta, înseamnă că internetul, bazele de date și bibliotecile lumii se vor transforma într-o imensă „Bibliotecă din Babel”, un loc unde adevărul devine imposibil de găsit. Consecința directă este un regres cognitiv generalizat, adică o prostire în masă. Când vizionari ca Elon Musk vor să mute întregul cloud pe sateliți coordonați de IA, vom ajunge să vedem doar ce ne lasă inteligența artificială să vedem. La fel în războaie, în justiție, în procese electorale sau în fiscalitate.

Oamenii rezonabili ar cere interzicerea imediată a IA în domenii critice. Există, însă, o barieră de netrecut: banii. În Inteligența Artificială s-au investit deja trilioane de euro, iar investițiile sunt de sute de ori mai bănoase decât cele din pandemie sau din lupta cu schimbările climatice. În plus, IA este o armă strategică, mai periculoasă decât cele nucleare. Cine va convinge marile puteri să se oprească din cursa înarmării cu IA, de vreme ce nimeni nu a putut opri cursa înarmării nucleare, redeschisă zilele astea cu mare pompă?