# SUA lovesc Iranul cu bombe de 2,3 tone pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz

> Statele Unite au confirmat bombardarea unor baze de rachete din Iran cu bombe anti-buncăr de 2,3 tone. Atacul vine pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz.

Publicat: 18 martie 2026, 14:11 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/sua-lovesc-iranul-cu-bombe-de-23-tone-pentru-a-debloca-stramtoarea-ormuz/ · Publicație: Financiarul

![Strâmtoarea Ormuz](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Stramtoarea-Ormuz-1773835861-1024x576.jpeg)

Statele Unite au confirmat oficial că au bombardat instalații subterane de rachete din Iran, situate în apropierea strategicei Strâmtori Ormuz. Au fost folosite bombe de mare capacitate pentru a distruge ținte fortificate, considerate o amenințare pentru transportul maritim internațional. Comandamentul Central al SUA a oferit detalii despre operațiune.

## Arme anti-buncăr de ultimă generație

Potrivit comunicatului oficial, „Forțele americane au utilizat cu succes mai multe muniții penetrante de 2,3 tone asupra unor situri de rachete iraniene fortificate”. Printre armele folosite se numără și bomba GBU-72, un tip de armament special conceput pentru a distruge obiective aflate adânc sub pământ sau protejate de structuri din beton. Aceste bombe (cunoscute și ca „anti-buncăr”) au intrat în dotarea armatei americane abia în 2021, fiind considerate de ultimă generație.

## Miza economică a Strâmtorii Ormuz

Dar de ce este atât de importantă această zonă? Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează zilnic aproximativ 20% din petrolul mondial, legând Golful Persic de piețele internaționale. În ultimele săptămâni, Iranul a blocat practic traficul folosind mine navale și rachete de croazieră anti-navă, exact cele vizate de bombardamentele americane.

Efectele s-au văzut imediat.

Prețurile combustibililor au crescut important, iar cotațiile petrolului au urcat pe fondul incertitudinilor privind aprovizionarea. Ca răspuns, Agenția Internațională pentru Energie a anunțat că va elibera 400 de milioane de barili din rezervele de urgență ale statelor membre, într-o încercare de a stabiliza piața. E drept că analiștii avertizează că măsura poate oferi doar o soluție temporară.

## Tensiuni diplomatice și reacții internaționale

Si pe plan diplomatic, lucrurile nu stau deloc mai bine. Președintele american Donald Trump a criticat deschis mai mulți aliați, printre care Regatul Unit, Franța, Japonia și Australia, pentru că au refuzat să se alăture operațiunilor de securizare a rutei. În schimb, Emiratele Arabe Unite au semnalat că ar putea participa la un efort internațional coordonat de Washington. Poziția Teheranului rămâne însă neschimbată, ministrul de externe Abbas Araghchi declarând că strâmtoarea este „deschisă, dar închisă pentru inamici”.

## Demisie la vârful administrației americane

Numai că acest conflict a creat fisuri chiar în interiorul administrației de la Washington. Directorul Centrului Național pentru Combaterea Terorismului, Joe Kent, a demisionat din funcție. Acesta a susținut că Iranul nu reprezenta, de fapt, o amenințare iminentă și că implicarea SUA în conflict a fost determinată de presiuni externe.

Casa Albă a respins imediat criticile. Președintele Trump a minimizat incidentul, afirmând despre oficialul demisionar că era „slab în materie de securitate”.