# Ucrainenii din România spun că au fost tratați corect, dar își doresc să se întoarcă acasă

>   Aproape jumătate (49%) dintre ucrainenii care trăiesc în România doresc să se întoarcă în Ucraina, cea mai mare rată în raport cu media, de 35%, potrivit unui sondaj realizat de Agenția pent...

Publicat: 28 februarie 2023, 10:24 · Actualizat: 18 august 2023, 22:31 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/ucrainenii-din-romania-spun-ca-au-fost-tratati-corect-dar-isi-doresc-sa-se-intoarca-acasa/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2023/08/Ucrainenii-din-Romania-spun-ca-au-fost-tratati-corect-dar-1024x683.jpg)

 

Aproape jumătate (49%) dintre ucrainenii care trăiesc în România doresc să se întoarcă în Ucraina, cea mai mare rată în raport cu media, de 35%, potrivit unui sondaj realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). În același timp, proporția ucrainenilor care spun că au fost tratați în mod nedrept la un moment dat a fost cea mai scăzută în România (40%).

Raportul FRA intitulat "Fugind din Ucraina" prezintă mărturiile directe a aproximativ 14.500 de persoane care au fugit din calea războiului și s-au stabilit în UE. Studiul arată că există încă dificultăți practice pentru refugiații din Ucraina în probleme precum limba, locuința, educația, ocuparea forței de muncă, costul vieții și sănătatea.

Deși 1 din 3 ucraineni se simt acum parte a comunității din țara gazdă, același număr de persoane ar dori să se întoarcă în Ucraina. Aproape jumătate (49%) dintre respondenții care trăiesc în România doresc să se întoarcă în Ucraina, față de o medie de 35% dintre ucrainenii care trăiesc în alte țări, potrivit raportului FRA citat de G4Media.

Necunoașterea limbii țării gazdă este principalul motiv pentru care oamenii renunță la educație, nu muncesc sau nu solicită asistență medicală. În toate țările analizate, doar 10% dintre respondenți vorbeau bine, perfect sau la nivelul limbii materne a țării gazdă.

Un sfert dintre respondenți (25%) nu vorbeau deloc limba respectivă. Această proporție a atins 65% în Estonia, 58% în România și 57% în Ungaria. În Polonia a fost de numai 12%, în timp ce în Republica Cehă și Slovacia a fost de 18%.

În ceea ce privește educația, 59% dintre copii urmează cursuri online la o școală ucraineană sau învață pe cont propriu cu materiale sau sprijin din Ucraina.

Potrivit sondajului, deși 59% dintre persoanele intervievate plătesc pentru locuință, acestea sunt adesea nevoite să împartă facilități, cum ar fi toaletele sau bucătăriile. Mulți dintre ei nu au intimitate sau un spațiu liniștit pentru ca copiii lor să învețe. Au existat variații notabile între țări în această privință. Majoritatea respondenților din Estonia (65%) și Polonia (54%) au plătit integral pentru locuința lor. Pe de altă parte, două treimi dintre respondenții din România locuiau în locuințele respective fără să plătească (cea mai mare rată dintre țările participante) - față de o medie de 35%. În Italia (58%) și în Slovacia (53%), majoritatea respondenților nu plăteau pentru locuință.

Cei mai mulți dintre cei care au sosit în România (72%) au stat în locuințe private, ceea ce reprezintă cea mai mare rată din cadrul studiului.

Același sondaj arată că doar unul din trei refugiați ucraineni are un loc de muncă plătit și că o treime dintre femei nu lucrează pentru că trebuie să aibă grijă de copii sau de rude bătrâne sau bolnave. 48% spun că noul lor loc de muncă este sub nivelul lor de educație, iar 30% spun că au fost exploatate la locul de muncă. În același timp, 79% se confruntă cu dificultăți în a-și acoperi cheltuielile zilnice.

În România, 25 % dintre femeile și 38 % dintre bărbații din rândul refugiaților ucraineni aveau un loc de muncă plătit la momentul sondajului. În cazul femeilor, aceasta a fost una dintre cele mai scăzute rate din cadrul sondajului.

De la sosirea lor în țara gazdă, 49% dintre refugiații ucraineni se simt triști și deprimați, relevă sondajul. Jumătate dintre copiii mici au tulburări de somn și/sau de concentrare. Proporția respondenților care au căutat și au primit sprijin medical sau psihologic a fost mai mică în Republica Cehă (68%) și în Spania (69%). În schimb, în România și Ungaria, proporția a fost mult mai mare (ambele 88%).

Întrebați cine i-a ajutat de la sosirea lor în țara gazdă, în medie, 56% dintre respondenți au declarat că au fost ajutați de autorități. Această proporție a fost mai mare în Republica Cehă, Estonia și Germania. În Ungaria și România, organizațiile de voluntari au fost menționate ca oferind asistență mai des decât orice altă categorie (Ungaria, 45%, România, 59%).

Respondenții la sondaj au fost, de asemenea, întrebați cât de des au considerat că au fost tratați în mod nedrept în statul membru al UE care îi găzduiește pentru că au venit din Ucraina. În toate statele membre intervievate, mai mult de opt din zece respondenți (81 %) au declarat că nu au fost niciodată sau rareori tratați în mod incorect pentru că provin din Ucraina. Proporția celor care au declarat că au fost tratați incorect la un moment dat a fost cea mai mică în România (40%), Spania (44%) și Ungaria (46%). În medie, 16% dintre respondenți s-au simțit adesea sau întotdeauna tratați incorect. Această proporție a fost mai mare în Italia (26%), Bulgaria (23%) și Republica Cehă (23%).

Sondajul a fost realizat în august-septembrie 2022 în cele 10 țări ale UE care găzduiesc un număr mare de persoane aflate sub protecție temporară: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Germania, Italia, Polonia, România, Slovacia, Spania, Slovacia și Ungaria.

 

Sursa - www.romania-insider.com