# Un nou mister al durerii cronice dezvăluit în creier

> O echipă de la Stanford a identificat un circuit neuronal separat, responsabil pentru durerea care persistă după vindecare. Blocarea acestuia la șoareci a redus durerea cronică, fără să afecteze ca...

Publicat: 14 aprilie 2026, 17:08 · Autor: Roxana Nistor · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/un-nou-mister-al-durerii-cronice-dezvaluit-in-creier/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/04/un_nou_mister_al_durerii_cronice_dezvaluit_in_creier-1024x585.webp)

**O echipă de la Stanford a identificat un circuit neuronal separat, responsabil pentru durerea care persistă după vindecare. Blocarea acestuia la șoareci a redus durerea cronică, fără să afecteze capacitatea de a simți durerea acută, necesară pentru protecție. Descoperirea ar putea duce la tratamente mai precise.**

## Când durerea nu se dă bătută

Durerea obișnuită are rolul de a ne avertiza când suntem în pericol și ne ajută să evităm rănirile. Totuși, uneori, chiar și după ce o rană s-a vindecat, senzația de durere continuă. Așa apare durerea cronică.

După un accident sau o inflamație, durerea poate rămâne prezentă mult timp după ce cauza inițială a dispărut. În loc să fie utilă, devine o povară. Persoanele afectate pot simți durere chiar și la o atingere ușoară, fenomen cunoscut sub numele de sensibilitate crescută.

Durerea cronică este adesea asociată cu probleme de sănătate mintală și cu un risc crescut de dependență de medicamente puternice, precum opioidele. Acest lucru a dus la întrebarea dacă mecanismul durerii cronice este diferit de cel al durerii acute, care are rol de protecție. Cercetătorii au încercat să afle ce anume face diferența.

## Un traseu ascuns în creier

Un studiu publicat în revista Nature aduce clarificări importante. Cercetătorii de la Universitatea Stanford au descoperit un circuit neuronal distinct care susține doar durerea cronică. Acest traseu nu este implicat în perceperea durerii acute, celei normale.

Circuitul pornește din anumite zone ale măduvei spinării, trece prin talamus și cortexul cerebral, ajunge la trunchiul cerebral și revine la măduva spinării. Este o buclă care, odată activată, menține semnalul de durere constant.

Studiile pe șoareci au arătat că blocarea chimică a acestui circuit a redus sensibilitatea la stimuli ușori. Animalele nu mai reacționau exagerat la atingere, iar reacțiile la durerea acută au rămas normale.

Cel mai important este că acest circuit poate fi țintit fără a afecta răspunsurile normale la durere, care sunt esențiale pentru protecție. Acest lucru deschide calea către tratamente care să vizeze doar durerea cronică.

### Ce au observat cercetătorii în laborator

Cercetătorii au folosit tehnici de etichetare genetică pentru a urmări conexiunile neuronilor din medula rostral ventromedială. Astfel, au reușit să observe întreaga structură a circuitului implicat în durerea cronică.

Prin această metodă, au putut urmări traseul semnalului de durere și modul în care acesta rămâne activ în organism.

## Ce ar putea schimba această descoperire

Rezultatele schimbă modul în care este privită durerea cronică. S-a constatat că există două sisteme separate în creier pentru durere: unul care amplifică durerea (cel nou descoperit) și altul care o reduce (cel cunoscut anterior, implicând substanța cenușie periacveductală și medula rostral ventromedială). Circuitul identificat recent crește intensitatea durerii.

Cercetătorii au activat artificial acest circuit la șoareci sănătoși și au observat că animalele au dezvoltat o sensibilitate dureroasă care a persistat timp de mai multe săptămâni. Acest lucru confirmă rolul esențial al circuitului în menținerea durerii cronice.

Echipa de la Stanford continuă cercetările pentru a identifica modificările moleculare care activează acest circuit. Scopul este să dezvolte tratamente care să blocheze semnalele implicate în durerea cronică, fără a afecta reacțiile normale la durere.

Se analizează și date genetice de la pacienți umani pentru a vedea dacă același mecanism există și la oameni. Dacă se confirmă, ar putea apărea noi terapii pentru durerea cronică.

Rămâne o întrebare importantă: care este rolul biologic al acestui circuit? Cercetătorii cred că ar putea fi implicat în modul în care creierul detectează leziunile interne, dar funcția exactă nu este încă pe deplin clarificată.

Descoperirea reprezintă un pas important în înțelegerea durerii cronice și oferă speranță pentru dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și mai sigure în viitor.