# Vechile târguri ale Crişanei, continuate de muzeografi prin Târgul Meşterilor Populari > Târgurile ‌din Crișana: O ⁢tradiție istorică ‍în schimburile comerciale Rolul ⁤târgurilor în​ dezvoltarea economică Târgurile ‍din regiunea Crișana, documentate încă ‍din⁤ secolul al​ XII-lea, au a... Publicat: 27 noiembrie 2014, 09:11 · Actualizat: 1 noiembrie 2024, 07:14 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Actualitate](https://financiarul.ro/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/actualitate/vechile-targuri-ale-crisanei-continuate-de-muzeografi-prin-targul-mesterilor-populari/ · Publicație: Financiarul **Târgurile ‌din Crișana: O ⁢tradiție istorică ‍în schimburile comerciale** ### Rolul ⁤târgurilor în​ dezvoltarea economică Târgurile ‍din regiunea Crișana, documentate încă ‍din⁤ secolul al​ XII-lea, [au avut](https://financiarul.ro/actuale/termenul-de-analiza-a-dosarelor-depuse-pentru-programul-casa-verde-a-fost-prelungit/) un impact semnificativ asupra relațiilor comerciale de-a lungul ⁣timpului.‌ Deși multe dintre acestea au dispărut, unele continuă să existe aproape nealterate, cum ar ⁣fi târgul de joia⁤ de la Binș (Beiuș) și ⁢Târgul de‍ la Vama Sării‌ din⁢ Vadu Crișului. Aceste evenimente istorice evocă amintiri ‍despre transporturile cu ⁣plute ce aduceau sare din ​Transilvania spre vest. ### Importanța culturală și economică a târgurilor Criticul de artă Aurel Chiriac, director ⁣al⁤ Complexului Muzeal Țara Crișurilor⁢ (MTC) Oradea, subliniază că‍ „schimbul comercial‍ este‌ o constantă a istoriei umane”, iar forma sa a evoluat odată cu dezvoltarea⁢ societăților.⁣ Târgurile se diferențiază⁢ prin faptul că sunt organizate ‌sporadic ⁣– fie săptămânal sau anual – spre⁢ deosebire ‌de piețele⁤ urbane obișnuite. Aceste‌ evenimente erau ⁢adesea corelate cu manifestări ⁢culturale sau religioase importante pentru comunitate⁢ și serveau ca puncte centrale pentru comerț și ⁤socializare. De exemplu, târguri⁢ sezoniere coincideau cu ‍perioadele agricole esențiale precum culesul recoltei ‍sau tunsul oilor. ### Târguri cu valențe sociale Chiriac menționează ⁤exemple ‍specifice‍ precum‌ târgurile „sluguțelor” la Sângeorz și cele dedicate secerișului⁢ la ​Sâmpetru, unde fermierii angajau ​muncitori pentru diverse ⁣activități agricole. Aceste întâlniri nu erau doar economice; ⁢ele ofereau oportunități‍ sociale ​importante pentru tineri care își formau relații ce duceau adesea ⁢la căsătorii. În zona Crișana au existat diverse târguri care nu doar facilitau schimburi comerciale între localnici implicați în activități pastorale sau meșteșugărești, dar aveau și roluri matrimoniale notabile. Târgul de fete pe Muntele Găina este un ⁢exemplu ⁢celebru unde‌ fetele își expuneau zestrea. ### Tradiții vechi ​documentate Organizarea‍ acestor evenimente are [rădăcini adânci în istorie](https://financiarul.ro/actuale/muzeul-taranului-roman-aniverseaza-24-de-ani-de-la-reinfiintare/); Mănăstirea Sâniob avea drepturi comerciale încă din secolul al⁣ XII-lea. Ulterior, alte localități ⁣precum Oradea⁤ și⁢ Carei au fost ⁣menționate ca ​centre ale comerțului regional. Pe măsură ce populația crește iar forțele productive⁤ se ‌diversifică, numărul târgurilor s-a intensificat semnificativ începând cu secolul al XVIII-lea în ‌Bihor. Această evoluție reflectează⁤ nu doar dinamica economică a ⁢regiunii ci și continuitatea unei​ tradiții comerciale bogate care persistente până​ astazi. ### Târgul Meșterilor Populari⁢ din România: O Tradiție ​în Expansiune #### Un eveniment dedicat ⁢meșteșugurilor autentice Târgul Meșterilor Populari din România, organizat anual la Oradea, se va desfășura în ‍acest an ⁣în perioada imediat următoare sărbătorii Sfântului Ilie, pe 20 iulie. Acest eveniment are‍ ca scop promovarea meșteșugurilor ‌tradiționale de calitate⁣ și revitalizarea activităților meșteșugărești prin sprijinirea creatorilor populari. #### Istoricul târgului Inițiat în 1994 de Aurel Chiriac, director al Muzeului⁤ Țării Crișurilor, și etnograful Crăciun​ Parasca, târgul beneficiază de suport logistic din partea Secției de ​etnografie ⁤a muzeului. De-a lungul anilor, ‌acesta a ​devenit un punct de întâlnire important pentru meșteșugari și iubitorii artei populare. Aurel Chiriac subliniază importanța acestor târguri ca forme naturale de interacțiune între​ cerere și ofertă. „Aceste ⁢manifestări păstrează tradiții precum 'bătutul palmei', oferind o alternativă autentică într-o lume tot⁢ mai globalizată”, afirmă el. #### Creșterea numărului participanților De la prima ediție cu ⁤53⁢ de expozanți din‌ diverse domenii ale⁣ creației populare—precum prelucrarea‌ lemnului ‍sau olărit—târgul a crescut semnificativ. În prezent, numărul meșteșugarilor a ajuns ‌la aproximativ 120. Această expansiune‌ reflectă nu doar ⁣interesul publicului oradean pentru produsele autentice dar și diversificarea domeniilor reprezentate. În ultimii ani s-au adus noutăți ​precum prelucrarea ‍osului sau metalelor⁢ și au fost invitați ⁢creatori din alte ⁢regiuni ale țării. Astfel, dacă în 1994 erau reprezentate doar zece domenii‍ artisanale, până în 2013 numărul acestora a crescut la șaptesprezece. #### Participarea națională Târgul ⁣atrage anual un public ⁣numeros; peste ​10.000 de vizitatori ⁣sunt așteptați să participe​ anul acesta. De asemenea, aria geografică a [participanților s-](https://financiarul.ro/actuale/noua-metodologie-de-calcul-privind-randamentele-fondurilor-de-pensii-adoptata-vineri-de-csspp/)a extins considerabil: dacă inițial erau prezenți meștegari din ​doar șaisprezece județe,⁤ acum acești artizani vin din treizeci și cinci de județe diferite. „Toate⁢ zonele etnografice importante ale României sunt reprezentate aici”, concluzionează Aurel Chiriac despre⁣ impactul național al acestui eveniment cultural semnificativ. ### Târgul ⁢Meșterilor Populari: O⁤ Tradiție cu Rădăcini⁣ Internaționale #### Colaborări cu meșteșugari din diverse țări Începând din 2003, Muzeul‌ Țării Crișurilor ⁤a extins orizonturile târgului meșterilor‌ populari prin invitarea artizanilor‌ din Ungaria.‌ De la patru meșteșugari prezenți în prima ediție, numărul acestora a crescut la ⁤șapte în 2014. În‌ plus,‍ evenimentul a inclus și⁤ participarea⁢ unui meșteșugar⁢ din Republica Moldova în 1995, un altul din Serbia în 2014 și chiar un artist ⁤camerunez ⁢care a contribuit la târg în⁣ anii 2013 și 2014. #### O ‌colecție valoroasă de artă populară Obiectele realizate de acești meșteșugari nu doar că îmbogățesc casele bihorenilor, dar contribuie semnificativ și la⁣ zestrea etnografică ​a muzeului. După două decenii de activitate, Muzeul Țării Crișurilor⁢ a reușit să adune o impresionantă colecție formată‌ din‌ aproape 10.000 ⁢de​ piese de artă populară contemporană, asigurând​ astfel păstrarea ⁢tradițiilor pentru generațiile viitoare.