De la start-up-uri începătoare la puteri deja stabilite, întreprinderile nigeriene domină cea de-a doua ediție a clasamentului anual FT-Statista 2023 al companiilor cu cea mai rapidă creștere din Africa. Șase dintre primele 20 de companii de pe listă sunt din Nigeria, operațiunile lor variind de la servicii financiare la imobiliare și comerț cu amănuntul.
În fruntea clasamentului se află AFEX, o firmă de brokeraj cu sediul în Abuja care ajută fermierii să vândă și marile companii să cumpere mărfuri agricole. AFEX, care se afla pe locul al treilea pe listă în 2022, și-a extins operațiunile în Kenya și Uganda în ultimul an.
Performanța sănătoasă a companiilor nigeriene nu ar trebui să vină ca o surpriză, spune Eloho Omame, partener la TLcom, o firmă de capital de risc care investește în întreprinderi cu tehnologie pe continent.
Omame spune că populația tânără a Nigeriei – vârsta medie a celor 221 milioane de locuitori este de 18 ani – înseamnă că există o cohortă uriașă care începe să consume bunuri și servicii pentru prima dată și să interacționeze cu produsele digitale care rezolvă probleme într-o serie de sectoare.
„Consumatorul nigerian tinde să aibă un apetit foarte puternic și tinde să fie dispus să încerce produse noi și acest lucru poate alimenta creșterea pentru întreprinderi, în special pentru companiile de tehnologie”, spune ea.
„Nigeria este o destinație principală pentru capitalul de investiții în companiile din Africa, chiar și dincolo de start-up-uri.”
Din cele peste 3 miliarde de dolari investite anul trecut în companiile de tehnologie din Africa, firmele nigeriene au atras 976 de milioane de dolari, potrivit datelor firmei de cercetare Disrupt Africa, ceea ce indică un interes continuu pentru întreprinderile nigeriene.
‘Țara este o destinație principală pentru capitalul de investiții’, spune Eloho Omame, partener la TLcom © Manny Jefferson
Dar, cu toate performanțele pozitive ale companiilor nigeriene, există în continuare motive de îngrijorare. Mediul macroeconomic mai larg nu este de bun augur. Inflația este de peste 22%, iar ratele dobânzilor de 18% fac ca împrumuturile comerciale să fie exorbitante pentru companiile care caută capital. Sub administrația președintelui demisionar Muhammadu Buhari, Nigeria a intrat de două ori în recesiune, iar creșterea economică pare acum în mare parte blocată.
Întreprinderile se confruntă, de asemenea, cu o penurie de dolari care a afectat companiile care trebuie să cheltuiască în alte monede. Încasările petroliere ale Nigeriei – principala sursă de valută străină a țării – au scăzut în ultimul an, în ciuda prețurilor ridicate ale petrolului, din cauza furturilor de țiței din Delta Nigerului și a lipsei de investiții în infrastructură.
Lipsa dolarului a făcut aproape imposibilă repatrierea fondurilor provenite din vânzarea de bilete de către companiile aeriene internaționale sau accesul companiilor cu cheltuieli în valută la dolarii de care au nevoie – o evoluție nedorită pentru o economie dependentă de importuri.
O penurie de dolari a afectat mulți comercianți nigerieni © Adetona Omokanye/Bloomberg
Inflația din Nigeria este de peste 22 la sută © Damilola Onafuwa/Bloomberg
Problema a fost agravată de multiplele „ferestre” de schimb valutar pentru tranzacționarea monedelor. Prin intermediul ghișeului oficial de la Banca Centrală a Nigeriei, dolarul se tranzacționează în raport cu moneda locală Naira la un curs cu aproape 50% mai mic decât cel care se poate obține pe piața neagră, unde dolarul este tranzacționat liber.
Doar câteva întreprinderi au acces la ratele băncii centrale, iar analiștii spun că opacitatea din jurul regimului cursurilor de schimb face dificilă planificarea anticipată sau deblocarea capitalului pentru întreprinderi. „Majoritatea bunurilor și materiilor prime utilizate de companiile nigeriene provin de pe piața internațională, iar incapacitatea de a accesa valută străină are un impact direct asupra profitabilității lor”, spune Ese Osawmonyi, analist senior la compania de consultanță SBM din Lagos.
Osawmonyi adaugă că incertitudinea a forțat întreprinderile să crească prețurile, alimentând și mai mult inflația, și a determinat companiile să amâne investițiile sau să iasă de pe piețele cheie pentru a economisi capital. Unilever Nigeria a anunțat în martie că va înceta să mai producă produse de îngrijire a casei și de curățare a pielii – o mișcare cauzată de lipsa dolarului, potrivit unei persoane familiare cu decizia.
Directorii din sectorul privat speră că un nou guvern, care urmează să intre în funcție la sfârșitul lunii, va avea politici mai favorabile afacerilor decât abordarea protecționistă și intervenționistă a lui Buhari, care a înrăutățit climatul de investiții din Nigeria.
Bola Tinubu, noul lider ales al Nigeriei, va moșteni o economie în care investițiile străine s-au prăbușit, unele dintre ele fiind atribuite penuriei cronice de valută forte. Investițiile străine directe în Nigeria au scăzut cu o treime anul trecut, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Doar 468 de milioane de dolari au fost investiți în 2022, față de 698 de milioane de dolari în anul precedent.
Ayodeji Balogun, directorul executiv al AFEX, spune că există o „fugă de talente” cu care companiile trebuie să se confrunte, deoarece tot mai mulți nigerieni părăsesc țara în căutarea de a se îmbunătăți în contextul climatului economic dificil și al problemelor de securitate în creștere, care fac ca răpirile să fie mai răspândite. „Este aproape imposibil să angajezi o persoană strălucită și să ai convingerea că va rămâne cu tine timp de trei-cinci ani, chiar și la nivel de începător”, spune el.
Sursa – www.ft.com