Cu patru săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Japonia a propus o inițiativă care spera să reunească țările asiatice pentru a aborda obiectivele climatice fără a sacrifica creșterea economică.
Apoi, când războiul a bulversat piețele energetice și a forțat Germania și alte națiuni din Uniunea Europeană să își reactiveze centralele de cărbune naftalinate, oficialii de la Tokyo au devenit în liniște mai optimiste în ceea ce privește un efort regional pentru a aborda încălzirea globală.
„Pentru Asia, trebuie să avem cât mai multe opțiuni posibile în materie de energie pentru aprovizionarea lor stabilă”, a argumentat premierul Fumio Kishida în martie, în timp ce Japonia găzduia prima reuniune ministerială cu Australia și țările din Asia de Sud-Est privind inițiativa climatică, cunoscută sub numele de Asia Zero Emission Community. „De aceea, este esențial să avansăm o cale realistă pentru tranziția energetică”.
Ideea centrală a argumentului Tokyo este că Asia – care reprezintă aproximativ jumătate din emisiile globale de carbon și găzduiește cea mai tânără generație de centrale electrice pe cărbune din lume – se confruntă cu provocări de mediu diferite de cele din Europa sau America de Nord și, prin urmare, ritmul tranziției sale pentru a îndeplini obiectivele climatice ar trebui să fie, de asemenea, diferit.
Această poziție, potrivit unor oficiali japonezi, a fost întărită după ce criza din Ucraina a declanșat o dezbatere globală despre cât de repede ar trebui să treacă țările la forme mai puțin poluante de energie. Germania, de exemplu, a repornit temporar centralele electrice pe bază de cărbune și a purtat discuții cu Senegalul despre explorarea combustibililor fosili.
Pretenția Asiei de a se afla într-o „situație unică” se bazează pe faptul că economiile sale se află într-un stadiu de dezvoltare mai timpuriu decât cele din vest și că infrastructura sa de combustibili fosili este mai aproape de începutul decât de sfârșitul vieții sale, în comparație cu SUA și Europa. Iar acest lucru influențează poziția Japoniei cu privire la discuțiile despre climă, în timp ce liderii mondiali se îndreaptă spre summitul G7. Dar deja se dovedește a fi un factor de divizare într-un moment în care cele mai avansate economii ale lumii trebuie să răspundă criticilor potrivit cărora dau înapoi în ceea ce privește obiectivele lor climatice, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Criticii spun că încercarea Tokyo de a modela eforturile de tranziție energetică în Asia pare interesată și este pur și simplu o prelungire a argumentului său anterior potrivit căruia Japonia ar trebui să fie tratată diferit din cauza circumstanțelor cauzate de tsunamiul și dezastrul nuclear din 2011. Acesta a forțat țara să își sporească dependența de cărbune, gaze naturale și petrol.
O instalație de testare care produce hidrogen din energie regenerabilă în Fukushima, în apropiere de locul dezastrului nuclear din 2011.
Miniștrii Energiei și Mediului din țările G7 s-au angajat să accelereze trecerea la energia regenerabilă. Națiunile membre s-au angajat, de asemenea, „să realizeze un sector energetic complet sau preponderent decarbonizat până în 2035”, dar, încă o dată, nu au reușit să stabilească un calendar ferm pentru a ieși din cărbune, pe fondul opoziției continue din partea țării gazdă, Japonia.
„În cadrul reuniunii G7, am recunoscut că diferite țări din întreaga lume au situații economice și energetice diferite, iar calea spre neutralitatea carbonului până în 2050 ar trebui să fie diversă”, a declarat Yasutoshi Nishimura, ministrul japonez al economiei, comerțului și industriei, după reuniunea ministerială din orașul Sapporo, din nordul țării, în aprilie.
De fapt, negocierile încrâncenate dinaintea reuniunii de la Sapporo au scos la iveală diviziuni puternice în cadrul G7, Marea Britanie, Franța și Canada împotrivindu-se promovării de către Japonia a amoniacului ca sursă de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, alături de gaz sau cărbune, pentru a reduce emisiile din infrastructura existentă de combustibili fosili.
Deși amoniacul, în sine, nu este un gaz cu efect de seră, producția sa se bazează în mare măsură pe combustibili fosili și nu este încă viabilă din punct de vedere comercial.
Cu toate acestea, promovarea amoniacului și a hidrogenului ca instrumente de reducere a emisiilor este un pilon al strategiei climatice de 1,1 miliarde de dolari a lui Kishida, cunoscută sub numele de GX, pe care oficialii doresc să o prezinte foarte mult atunci când Japonia prezidează summitul G7 din acest weekend. Acestea sunt, de asemenea, tehnologii pe care Japonia dorește să le vândă țărilor din Sudul Global pentru a le ajuta să înlocuiască cărbunele din centralele electrice existente cu amoniac.
Totuși, grupurile de mediu încă speră că G7 va lua măsuri mai îndrăznețe, în loc să lase Japonia să își impună agenda internă. Ei doresc un angajament față de obiectivele din Acordul de la Paris, care spune că țările vor încerca să limiteze creșterea temperaturii globale la mai puțin de 2C și, în mod ideal, la 1,5C.
Luna trecută, națiunile G7 nu au reușit să stabilească un calendar ferm pentru a ieși din cărbune, pe fondul opoziției puternice din partea Japoniei
„Cel puțin, sper că nu vor reveni asupra promisiunilor făcute la nivel ministerial”, spune Kimiko Hirata, director executiv și fondator al Climate Integrate, un grup non-profit.
În urma reuniunii de la Sapporo, persoane care cunosc discuțiile au declarat că Germania a insistat ca în comunicatul final să fie inclusă o formulare care să sprijine investițiile publice în sectorul gazelor naturale – atrăgând opoziția altor state membre care au spus că acest lucru este incompatibil cu obiectivele climatice.
Hirata spune că este atentă dacă G7 va reuși să elimine cuvântul „predominant” din angajamentul său de a avea un sector energetic decarbonizat până în 2035, ceea ce ar elimina posibilitatea de a continua să folosească energie alimentată cu combustibili fosili.
„Este extrem de important ca liderii G7 să facă un pas înainte pentru a ajunge la un acord ambițios pentru a avansa discuțiile cu țările în curs de dezvoltare la viitorul summit G20 și la COP28 (summitul privind clima din Emiratele Arabe Unite)”, susține ea.
Sursa – www.ft.com
