Salutări de la Washington, unde cireșii înfloresc, cerul este senin – iar FMI și Banca Mondială își țin săptămâna aceasta reuniunile de primăvară. Ar fi frumos să credem că vremea veselă reflectă perspectivele economice globale. Dar FMI a avertizat deja că ne așteaptă vremuri economice mai tulburi.
Iar discuția din acest an ar putea fi sumbră: cele mai sărace țări ale lumii sunt în suferință, numărul creditelor neperformante este în creștere, agenda de dezvoltare durabilă a ONU a suferit un regres, iar progresele în ceea ce privește limitarea emisiilor de carbon sunt disparate, în ciuda avertismentului recent și ferm al ONU că timpul se scurge pentru a evita o catastrofă a încălzirii globale.
Dar reuniunea din acest an va aduce probabil și câteva vești îmbucurătoare: plecarea lui David Malpass de la conducerea Băncii Mondiale accelerează eforturile de reformare a sprijinului acordat de băncile multilaterale de dezvoltare pentru proiectele ecologice. Fiți atenți la mișcările în acest sens.
De asemenea, este posibil să se înregistreze unele progrese în ceea ce privește demersurile pentru obținerea unui sistem mai rațional de restructurare a datoriilor pentru țările cu venituri mici, China părând mai dispusă să colaboreze pe acest front. În mod separat, dacă vreun cititor al revistei Moral Money dorește să audă ideile mele despre ce îi poate învăța antropologia culturală pe economiști și de ce acest lucru este important pentru finanțele durabile, voi vorbi despre acest subiect la FMI.
Mesajul Europei către FMI
La reuniunile de primăvară din această săptămână de la Washington, există două teme care vor ieși la suprafață fără îndoială: războiul din Ucraina și criza din jurul tranziției energetice. Aceasta din urmă va fi probabil deosebit de politică, având în vedere decizia neașteptată a Opec+ de săptămâna trecută de a reduce producția de petrol, rolul Chinei în lanțul de aprovizionare a tehnologiilor verzi și campania dreptei americane de a convinge guvernele să reia în brațe combustibilii fosili.
Dar, în timp ce problemele de securitate energetică planează asupra dezbaterilor FMI, merită să ne uităm la un articol recent scris de Adam Tooze, profesor la Universitatea Columbia. Tooze este de mult timp unul dintre comentatorii mei preferați în ceea ce privește problemele financiare globale. Cel mai recent articol al său privind problemele legate de carbon contestă afirmațiile (avansate în America) potrivit cărora războiul din Ucraina a forțat Europa să se întoarcă în brațele sectorului petrolului, gazelor și cărbunelui.
„Ideea că Europa s-a îndrăgostit din nou de combustibilii fosili este, de fapt, foarte departe de adevăr”, insistă Tooze, menționând că „deși consumul de cărbune a crescut pentru câteva luni (în această iarnă), nu a întrerupt tendința descendentă din ultimii ani”, iar în cursul anului trecut „investițiile în surse regenerabile au crescut la niveluri record (și) în domeniul solar, Europa instalează acum de două ori mai mult decât recordul anterior, stabilit cu un deceniu în urmă”.
De ce contează acest lucru pentru FMI și Banca Mondială?
Răspunsul scurt este că ar putea ajuta la contracararea argumentelor conform cărora națiunile mai sărace care se confruntă cu dureri economice și șocuri energetice trebuie să adopte în mod inevitabil mai mulți combustibili fosili. Desigur, trecerea la energia regenerabilă necesită multe investiții, precum și colaborare între sectorul public și cel privat. Între timp, pentru țările cu piețe emergente, aceste probleme sunt de două ori mai acute, deoarece „estimările prezentate la COP27 au sugerat că este nevoie de 1 miliard de dolari în plus pe an pentru investiții în țările cu venituri mici și pe piețele emergente” pentru a susține o tranziție ecologică, adaugă el.
Dar reuniunile de primăvară din această săptămână se vor concentra probabil pe aceste probleme, în special în jurul chestiunii reformei băncilor multilaterale de dezvoltare și dacă se poate găsi un cadru care să permită Băncii Mondiale, în special, să acorde împrumuturi mai concesive. În mod separat, ONU va atrage sprijin pentru Alianța sa Global Investors for Sustainable Development (Investitori globali pentru dezvoltare durabilă); aceasta estimează că, în ultimii ani, băncile multilaterale de dezvoltare au mobilizat aproximativ 34 de miliarde de dolari din fonduri din sectorul privat pentru dezvoltarea ecologică, pe lângă ajutorul oficial, dar acum încearcă să extindă semnificativ această sumă.
Sursa – www.ft.com
