# Avertisment dur pentru fermieri. Culturile de porumb se prabusesc la 12 la suta

> O seceta severa loveste vestul Romaniei, unde fermierii raporteaza cel mai scazut nivel de precipitatii din ultimii 10 ani. Productiile scad la 60%.

Publicat: 4 mai 2026, 00:42 · Autor: Nicolae Popescu · Categorie: [Agricultură](https://financiarul.ro/agricultura/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/agricultura/avertisment-dur-pentru-fermieri-culturile-de-porumb-se-prabusesc-la-12-la-suta/ · Publicație: Financiarul

![seceta agricultura](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/05/seceta-agricultura-1777844502-1024x576.webp)

Agricultura din vestul și nord-vestul României traversează o perioadă critică pe fondul unui deficit major de precipitații. În regiuni precum Banat, Crișana, Bihor și Satu Mare, administratorii exploatațiilor agricole raportează una dintre cele mai uscate primăveri din istoria recentă, iar lipsa infrastructurii de irigații transformă o problemă meteorologică într-o criză economică acută pentru afacerile din domeniu.

## Deficitul de apa rescrie regulile de business in ferme

Cifrele brute descriu cel mai bine realitatea din teren.

Radu Jolța, directorul societății Vest Agrar, entitate parte a grupului Agrotex care administrează 6.000 de hectare în județele Bihor și Satu Mare, a analizat evoluția apei din sol în ultimele luni.

„Din luna septembrie până acum avem acumulat în jur de 180 ml precipitații, este cea mai scăzută medie din ultimii 10 ani”, declară agronomul, care ocupă și funcția de consultant tehnic în cadrul grupului.

Dar problema nu se rezumă exclusiv la cantitatea totală de apă. Modul haotic în care precipitațiile ajung pe ogoare complică sever ecuația agricolă și planificarea investițiilor.

„Precipitațiile vin în cantitate mare în timp scurt. Am avut după semănatul rapiței, o ploaie de 35 l, dar cum noi suntem într-o zonă deluroasă, o astfel de cantitate de apă căzută în 15-20 de minute face mai mult rău decât decât bine, mai ales venind pe o perioadă când terenul nu este în general acoperit cu o vegetație consistentă”, explică Jolța.

## Porumbul dispare treptat din planurile de afaceri

Iar această lipsă cronică de umiditate dictează decizii radicale de management. V-ați gândit vreodată cum structura culturilor se schimbă forțat de la un an la altul? Ei bine, antreprenorii din agricultură renunță masiv la porumb în favoarea culturilor de toamnă pentru a-și proteja capitalul.

„Din păcate s-a ajuns ca porumbul să reprezinte în fermă proporții de 12-15% din cauza ultimilor ani în care cultura a fost calamitată în proporție de de 80%. Noi în cadrul grupului sau eu în cadrul fermei cultivăm porumb numai în zonele în care mai există aport freatic. În plus, din cauza arșiței care afectează foarte multă cultura porumbului, suprafețele au fost diminuate chiar și mai mult”, detaliază directorul Vest Agrar.

Situația financiară tensionată este confirmată și de Ionuț Zaha, director tehnic la compania Promat Com Impex din județul Satu Mare.

„În acest an agricol am intrat cu stângul: am început anul cu un deficit de apă de circă 100 l față de normalul care trebuia să fie”, precizează reprezentantul companiei.

## Productii diminuate si un calendar agricol rasturnat

Și totuși, chiar și culturile de toamnă care au beneficiat de tratamente la timp și o răsărire inițială bună arată acum semne de epuizare. Așa cum arată un reportaj amplu publicat marți dimineață de [Agrointel](https://agrointel.ro/350705/radu-jolta-s-a-ajuns-sa-cultivam-grau-ca-sa-avem-premergatoare-pentru-rapita), estimările inițiale de producție suferă corecții severe chiar înainte de recoltare.

„În luna februarie prognozam la culturile de păioase să ajungem la o producție de 8 tone/ha la grâu, de 4.500 kg/ha la rapiță, dar acum cred că suntem la 60% din ceea ce poate să facă planta, având în vedere apa puțină care există în sol și faptul că multe plante au eliminat frații, mai ales cele care au fost prea repede semănate. Vedeți, s-a schimbat foarte mult, de exemplu data semănatului. La noi orzul se semăna la început de septembrie, grâul la sfârșit de septembrie, început de octombrie. Acum păioasele dacă le semeni mai devreme, deja e o problemă cu virozele, cu afidele. Culturile care au fost semănate prea devreme, au înfrățit excesiv, a venit stratul de zăpadă care efectiv le-a epuizat. Pot să zic că în primăvară au arătat mai bine, și acum arată mai bine, culturile care au fost semănate mai târziu. Suntem într-un lan de rapiță care a fost semănat în 18 septembrie, în general semănatul rapiței în zona noastră este începe în 20 august. Aici am avut o ploaie torențială care, am așteptat după o ploaie pentru a putea pregăti terenul. Când a venit au venit 35 l. A trebuit să stăm o săptămână ca să putem intra la semănat să să pregătim dar deși putem să zicem că a fost semănată în afara epocii optime, cultura arată bine fiindcă ploaia torențială normal că a ajutat foarte mult. Unde a fost o ploaie locală, dar și unde acea ploaie nu a fost, se vede pe cultură și acum”, relatează Radu Jolța.

## Graul devine doar un instrument tehnic pentru rapita

Numai că marea miză financiară a fermelor din regiune rămâne cultura de rapiță, unde prețurile înregistrează momentan o tendință de creștere. E drept că vulnerabilitatea la boli, dăunători și temperaturi scăzute menține riscul investițional la un nivel ridicat.

„Este cultura care în multe situații îți aduce bani în fermă. Deja s-a ajuns să cultivăm grâu ca să avem premergătoare pentru rapiță. Deci din păcate, grâul a început să fie o cultură puțin rentabilă. Este o problemă cu prețurile foarte mici. Noi suntem departe de port, pe zona de vest a României prețul este în general cu 20 de bani mai mic decât este prețul în portul Constanța, avem concurența foarte puternică a cerealelor din Ucraina și care au invadat Europa unde, de obicei, era piața pentru vestul României, ceea ce face ca să fie o problemă cu valorificarea lor”, subliniază consultantul tehnic.

Aici intervine o realitate dură pentru economia locală. Când cerealele ucrainene inundă piața europeană (tradițional deschisă pentru exporturile din vestul țării), fermierul român încasează direct lovitura prin prețuri de dumping, iar diferența de 20 de bani per kilogram anulează adesea marja de profit calculată la începutul anului. Până la urmă, calculele de pe hârtie se lovesc brutal de realitatea din piața globală.

Ionuț Zaha face un bilanț clar al situației curente din agribusiness-ul local.

„Aș împărți anul agricol de până acum în două categorii, pentru dezvoltarea culturilor aș da nota 10, însă pe cealalată parte, cu toate provocările precum condiții meteo, lipsa precipitațiilor, temperaturi scăzute, respectiv explozia prețului la carburanți, aș nota acest an cu un 5 tras de coadă, deoarece este un an foarte dificil, la fel ca și oricare altul pe care l-am întâmpinat până acum, dar până la urmă, mereu au existat soluții și am reușit să le scoatem la capăt încât să fie sustenabil și din punct de vedere economic”, conchide inginerul.

Echilibrul financiar al multor exploatații din vestul țării depinde acum exclusiv de evoluția ploilor din următoarele săptămâni și de cotațiile bursiere la momentul treieratului.