Ce subiecte se vor aborda la evenimentul Sustainable Futures

37

Seria de evenimente Sustainable Futures continuă cu a șaptea conversație pe tema SDG12 – Producție și consum responsabile. Marți, 22 noiembrie, la Teatrul Apollo 111 (Palatul Universul, Str. Actor Ion Brezoianu 23-25), ne întâlnim cu experți, antreprenori și lideri din companii care vor aborda teme precum: hidrogenul ca sursă de energie a viitorului, managementul eficient al deșeurilor și producție sustenabilă, investiții și sursele de finanțare pentru dezvoltare sustenabilă.

Începând cu ora 13:30, vom explora subiectele menționate împreună cu experți precum: Tiberiu Iacob Ridzi – Primar, Municipiul Petroșani, Livia Stan, Director Afaceri Publice & Fonduri Europene la E-ON, Zoltan Nagy-Bege – Vicepreședinte, ANRE, Dan Drăgan, Secretar de Stat la Ministerul Energiei, Mihaela Niță, Manager Afaceri Publice la Coca-Cola România, Valer Hancaș, Director Comunicare & Afaceri Corporative la Kaufland România, Cristian Lazăr – Director Executiv & Fondator, Green Group, Radu Ciocoiu – Executive Director, Regional Corporate and Public Sector at Raiffeisen Bank Romania.

Concret, sesiunea SDG12 – Producție și consum responsabile are loc în intervalul 13:30-17:00, pe 22 noiembrie.

Sustainable Futures este un proiect Social Innovation Solutions, partener fondator Fundația Coca-Cola, parteneri principali Raiffeisen Bank și E-ON, co-organizat cu Global Shapers Bucharest Hub. Printre partenerii organizaționali se numără Secretariatul General al Guvernului României, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, Romanian Business Leaders, Confederația Patronală Concordia și Ambasada Sustenabilității.

În pregătirea evenimentului, echipa Social Innovation Solutions a lansat 10 trenduri și soluții de consum și producție sustenabilă, un raport care vine în ajutorul familiarizării cu subiectul din cadrul în relație cu SDG12.

1. Producția și distribuția de alimente are loc în mod inechitabil

Pandemia COVID-19 a accentuat problemele legate de aprovizionarea cu hrană a celor cu venituri scăzute. Pe un fond în care risipa alimentară deja reprezenta o mare provocare, pierderea job-urilor ca urmare a șocurilor produse de pandemie a condus la o și mai ridicată vulnerabilitate pentru locuitorii țărilor cu venituri scăzute. În plus, războiul din Ucraina adâncește criza alimentară deja existentă.

Astfel, International Labour Organization estimează că, în 2022, totalul de ore lucrate la nivel global a rămas cu aproape 2% sub nivelul lor de dinainte de pandemie, corespunzător unui deficit de 52 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă (48 de ore pe săptămână). Estimările legate de șomajul global sunt de 207 milioane pentru 2022, ceea ce reprezintă cu aproximativ 21 de milioane mai mult decât în 2019.

Iar potențialele soluții, privesc susținerea producătorilor locali de hrană pentru a permite comunităților să elimine costurile pe care un lanț de aprovizionare lung le implică, cât și educația cu privire la nutriție.

Un exemplu de bună practică este acțiunea World Food Program dintr-o comunitate din Sudan. Comunitatea a fost introdusă în creșterea păsărilor de curte și educată cu privire la beneficiile nutriționale ale ouălor care nu sunt consumate în mod tradițional în această regiune.

2. Inegalitățile continuă să crească, iar sistemele democratice fac față cu greu încălcărilor din ce în ce mai frecvente ale contractului social

În plan mondial, globalizarea și dezvoltarea tehnologiei transformă munca și economii întregi, dar nu întotdeauna în bine. Atât în economiile avansate, cât și în cele emergente, în context post-pandemic, încetinirea creșterii economice, creșterea inegalității și ruperea contractelor sociale amenință capacitatea oamenilor de a-și satisface nevoile de bază precum locuirea, transportul sau hrana.

În contextul Raportului Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Umană, publicat în 2022, în ciuda progresului fără precedent care s-a făcut în combaterea sărăciei, foametei și bolilor, multe societăți nu funcționează așa cum ar trebui. În schimb, conform raportului, o caracteristică comună este inegalitatea în continuă creștere. Mai mult, conform raportului, puterea democrației a scăzut. Un sistem juridic care să asigure protecția cetățenilor în față nedreptății și respectarea contractului social în țările democratice este o provocare din ce în ce mai mare.

O potențială soluție de a stopa creșterea inegalității este de a împărți în mod echitabil beneficiile dezvoltării tehnologiei. Astfel, Cea De-a Patra Revoluție Industrială ar trebui să nu mai creeze același tip de divergență între țările dezvoltate și în curs de dezvoltare așa cum revoluția industrială inițială a făcut-o.

3. Orașele sunt în continuare cele mai mari consumatoare de resurse naturale

Până în anul 2050, se preconizează că mai mult de două treimi din populația globală va locui în orașe, în comparație cu mai puțin de o treime în 1950. Orașele suferă de efectele economiei actuale care se bazează pe un model liniar de tip producție – consum – deșeuri. Astfel, acestea consumă mai mult de 75% din resursele naturale ale lumii, producând în același timp mai mult de jumătate din toate deșeurile globale și generând între 60% și 80% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Soluția din ce în ce mai îmbrățișată este trecerea la un model de economie circulară. Implementarea unei economii circulare ar putea aduce beneficii economice și de mediu, transformând în același timp orașele în locuri prospere în care productivitatea este stimulată prin reducerea congestionării, eliminarea deșeurilor și reducerea costurilor inutile.

Astfel, noi oportunități economice pot fi exploatate, oamenii pot dobândi și dezvolta competențe moderne pentru a satisface noile locuri de muncă create. În acest fel, orașele pot deveni mai viabile datorită îmbunătățirii calității și sănătății aerului, reducerii emisiilor și poluării și interacțiunii sociale mai sănătoase.

4. Sistemele industriale în alertă: este nevoie de o regândire fundamentală a acestora

În viziunea UNESCO, plasticul ucide aproximativ 1 milion de păsări marine pe an. Un studiu a constatat că 90% dintre specii au ingerat o formă de plastic, iar până în 2050, vor fi mâncat plastic. Așa cum în cazul alimentelor, o treime dintre ele ajung să fie eliminate, așa și alte materiale tind să fie subutilizate și aruncate după perioade scurte.

Acum este nevoie urgentă de o regândire fundamentală a sistemelor industriale, împreună cu schimbări în comportament și guvernare. Cu toate acestea, acest lucru se poate întâmpla numai printr-o colaborare fără precedent între producători, comercianți cu amănuntul și guverne. Când vine vorba de materiale precum textilele, alimentele și materialele plastice, întregi lanțuri valorice trebuie aliniate în jurul unei viziuni comune.

Soluțiile ar trebui adaptate în funcție de industrie. În industria textilă, de exemplu, dacă retailerii se pot angaja într-o schemă standard de colectare a articolelor de îmbrăcăminte, volumul a ceea ce este recuperat ar putea justifica investiția necesară în tehnologie și infrastructură. În cazul alimentelor, fermierii, mărcile alimentare, comercianții cu amănuntul și guvernele orașelor pot colabora în mod similar la scară largă.

5. Creșterea economică în țările în dezvoltare: beneficii și potențiale riscuri

Creșterea economică vine la pachet cu multe beneficii pentru țările în dezvoltare, însă acestea ar trebui să învețe de pe urma greșelilor țărilor dezvoltate care deja au trecut prin această etapă. Până în 2027, aproximativ 65% din gospodăriile chineze se vor califica drept clasă de mijloc, iar consumul anual este de așteptat să se dubleze comparativ cu acum aproximativ un deceniu.

Între timp, cheltuielile anuale ale consumatorilor din India vor crește la 6 trilioane de dolari până în 2030, de la 1,5 trilioane de dolari în 2019. Toate acestea vor avea un impact semnificativ asupra mediului, dacă urmează calea stabilită de piețele dezvoltate și implică un consum vast și utilizarea intensivă a resurselor.

Pentru a preveni toate aceste, companiile își pot reproiecta liniile de produse și îi pot încuraja pe consumatori să aleagă produse ce au un impact mai scăzut asupra mediului. Dincolo de portofoliul de produse și servicii, acestea ar trebui să aibă o mentalitate adaptată prezentului. Sustenabilitatea este esențială pentru ca ele să își păstreze un loc pe piață în următorii zece ani.

În plus, s-a dovedit că modelele de afaceri axate pe dezvoltarea durabilă au valoare reală și pot fi extinse semnificativ. Sharing economy, de exemplu, care oferă, în general, acces la lucruri precum mașini și imobile, mai degrabă decât proprietate, sub forma unei călătorii cu un Uber sau a unui sejur Airbnb, este un mijloc de a obține un consum mai sustenabil.

6. Producția sustenabilă devine avantaj competitiv

Industria manufacturieră este responsabilă de 20% dintre emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar producția de energie generează și ea 21% dintre acestea. Transformarea sistemelor de producție din cele axate doar pe obținerea de profit în variante responsabile, mai sustenabile este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru asigurarea unui tip adecvat de creștere economică.

Dacă până în prezent companiile obțineau avantaj competitiv prin oferirea de produse la un preț mai mic consumatorilor prin scăderea costurilor de producție, în prezent, aspecte precum loialitatea față de un brand sau inovația au devenit surse ale conferirii de avantaj competitiv pentru o companie.

Soluțiile nu privesc doar companiile, ci și acțiuni ale guvernelor care să încurajeze o producție sustenabilă în rândul acestora, în special în industriile care emit cea mai mare cantitate de emisii de dioxid de carbon. Companiile își pot încuraja clienții spre a consuma responsabil prin vânzarea de produse mai durabile, în timp ce factorii de decizie pot implementa reguli care reduc prețul acestor produse și pot percepe taxe pe bunurile fabricate în unități cu amprentă de carbon mare. În plus, oferirea unei modalități standard pentru companii de a raporta activitățile din domeniul sustenabilității le-ar putea ajuta să-și evalueze eficacitatea, iar reglementările care încurajează utilizarea produselor durabile (cum ar fi permiterea mașinilor electrice să utilizeze benzile de autobuz) pot contribui la creșterea cererii.

7. Ambalajele sustenabile: o necesitate, nu doar un trend

În prezent, 82% dintre consumatorii din întreaga lume ar dori să vadă mult mai puține ambalaje de plastic în produsele pe care le cumpără. Uneori, însă, ambalarea nu poate fi eliminată din procesul de producție – distribuție – consum. În aceste cazuri, singura soluție rămâne ca ambalajul să poată fi reciclat.

O soluție pentru diminuarea amprentei de carbon pe care companiile o generează prin producerea de bunuri de larg consum presupun schimbarea felului în care clienții își fac aprovizionarea din magazinele de retail. Astfel, clienții ar veni cu recipiente de acasă și și-ar face plinul la magazin din diversele produse puse la dispoziție: lapte, apă, cereale, fructe ș.a.m.d.

O altă soluție este crearea de amabalaje ce pot fi refolosite precum sticlele sau borcanele. Odată returnate, acestea vor putea fi refolosite de producător pentru a reumple recipientele cu produsul dorit de client.

Un alt trend din ce în ce mai preluat de companii este afișarea amprentei de carbon a fiecărui produs sau serviciu folosit. Pe de-o parte trend, pe de altă parte soluție, această acțiune îi face conștienți pe consumatori de impactul pe care achiziția acelui produs sau serviciu îl are asupra mediului.

8. Economia de tip experiență

Un alt trend care se amplifică din ce în ce mai mult este economia de tip experiență. În acest tip de economie, cumpărătorul alege o experiență în detrimentul unui produs. Astfel, el va prefera să meargă într-o vacanță unde să experimenteze cum trăiesc oamenii dintr-o altă cultură decât să își cumpere mai multe perechi de pantofi sau îmbrăcăminte într-un an. Astfel de experiențe conferă o mai mare satisfacție omului modern, rezident al orașelor aglomerate și poluate, cât și un sentiment de împlinire personală.

În economia de tip experiență, accentul este pus pe legătura interumană, petrecerea timpului în natură, în lăcașuri de cult, experimentarea mâncării direct de la localnici în detrimentul restaurantelor – toate acestea în căutarea unei legături pierdute cu mediul și natură și în încercarea de a atenua alienarea pe care orașele o produc.

9. Industria modei și a confecțiilor: asocierea hainelor cu statutul social scade în importanță

Industria modei este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de carbon anuale, mai mult decât toate zborurile internaționale și transportul maritim la un loc într-un an. În acest ritm, emisiile de gaze cu efect de seră ale industriei modei vor crește cu peste 50% până în 2030.

Un trend care deja poate fi observat și în cazul persoanelor foarte cunoscute precum actorii și actrițele de cinema sau persoanele care dețin capital crescut este achiziția hainelor pre-purtate. Purtarea unor haine care au aparținut altcuiva înainte nu mai reprezintă un semnal al statului social scăzut. Din contră, este privit ca un gest la modă care poate ridica statutul unei persoane.

Un alt trend în domeniul modei care consolidează faptul că sustenabilitatea este deja un factor obligatoriu pe care consumatorii îl iau în considerare în felul în care își construiesc garderoba este minimalismul. Minimalismul presupune cumpărarea de haine cât mai simple, care se potrivesc între ele și care nu necesită supraaglomerarea dulapului.

10. Energia: sursă de vitalitate, dar și pericol pentru sănătate și pace

Producția și distribuția de energie și gaz constituie 21% din totalul emisiilor de gaz cu efect de seră. De mult timp producția bazată pe combustibili fosili ar fi trebuit înlocuită de surse mai prietenoase cu mediul. Deși decarbonizarea este un trend mai vechi, rămâne în picioare în continuare, pentru că cele mai multe țări nu găsesc resursele să facă o schimbare.

În concluzie, câteva soluții ar fi stocarea de energie pe durată lungă, bateriile avansate și hidrogenul verde. Hidrogenul verde, în special, va fi una dintre cele mai mari tendințe de sustenabilitate pentru anii următori, deoarece are potențialul de a acționa ca stocare de lungă durată și sezonieră a combustibilului disponibil la cerere pentru a genera energie.

Statele și companiile energetice intensifică producția de hidrogen din surse regenerabile. În curând, acesta va deveni la fel de cunoscut în rândul soluțiilor alternative la producția și distribuția de energie ca energia eoliană sau cea solară.


Urmăriți FINANCIARUL.RO și pe Google News


Sursa: Hotnews.ro