Felix Daniliuc (ALB): Firmele de leasing vor fi pregătite în toamnă să cofinanţeze proiecte din agricultură finanțate cu bani europeni

Firmele de leasing vor fi pregătite, în toamna acestui an, să cofinanțeze proiecte din agricultură finanțate cu bani europeni, până atunci fiind necesară stabilirea unor proceduri unitare de finanțare la nivelul pieței, a declarat Felix Daniliuc, președintele Asociației Societăților Financiare – ALB România și director general Raiffeisen Leasing într-un interviu acordat AGERPRES.

În opinia sa, pe baza datelor de până acum, se poate estima pentru acest an o creștere a pieței de leasing din România cu 15% față de anul trecut, când volumul finanțărilor a fost de 1,3 miliarde de euro.

În România, finanțările în leasing se acordă preponderent pentru vehicule și echipamente, iar trendul va fi menținut și în perioada următoare, susține Felix Daniliuc.

 

AGERPRES: IFN-urile au fost acceptate pentru cofinanţarea proiectelor din agricultură finanţate din fonduri europene în exerciţiul financiar 2014 — 2020. Care sunt condiţiile în care se pot acorda aceste finanţări?

Felix Daniliuc: Da, avem un acord de la forurile europene în care leasingul este considerat acum eligibil. Dar în ce manieră? Sunt două etape în programele de finanţare. Perioada de implementare, care poate fi de maximum doi ani, iar la finalul acestei perioade transferul de activ trebuie realizat către beneficiarul proiectului finanţat de către Uniunea Europeană, care în contextul unei finanţări prin leasing ar fi utilizatorul meu. Asta înseamnă că, dacă trebuie să transfer proprietatea de la mine la utilizator la finalul acestei perioade, eu pot să finanţez doar pe doi ani.

În acest caz, leasingul nu este atractiv. Chiar dacă vorbim de un proiect de 100.000 de euro, finanţat de partea europeană cu 80.000 de euro și mai rămâneau 20.000 de euro partea mea de cofinanţare, și atunci era complicat, pentru că era pe doi ani. După perioada de implementare, urmează perioada de monitorizare. Noi am obţinut acum să putem extinde finanţarea și pe parcursul perioadei de monitorizare, care este de patru ani, și abia la finalul acesteia să avem transferul de proprietate. Asta înseamnă că perioada de finanţare poate ajunge la șase ani.

AGERPRES: Cofinanţarea a fost acceptată doar pentru proiectele din agricultură sau și pe celelalte domenii?

Felix Daniliuc: Am început cu AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale), dar probabil că, odată creat acest precedent, va fi doar o chestiune de timp din partea noastră de a replica ceea ce am reușit împreună cu Ministerul Agriculturii și la nivelul altor ministere care administrează proiecte finanţate de UE.

Săptămâna viitoare avem o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii pentru a stabili standardizarea produselor. De fapt, este o standardizare a modului de lucru, o finalizare a normelor metodologice care vor defini componenta de colaborare între companiile de leasing, AFIR sau Ministrul Agriculturii și beneficiari, astfel încât să fie foarte clar pentru toată lumea. Trebuie să punem lucrurile la punct astfel încât clienţii finali să știe de la bun început ce au de făcut, unde trebuie să meargă, ce trebuie să conţină dosarul respectiv, astfel încât să avem un demers eficient și care să nu fie perceput ca fiind birocratic

AGERPRES: Care ar fi avantajele pentru clienţi în alegerea unei companii de leasing, mai ales că băncile au deja experienţa exerciţiului financiar 2007 — 2013?

Felix Daniliuc: Se conservă beneficiile pe care leasingul le oferă, și aș spune că, în primul rând, este vorba de perioada de analiză. Leasingul este un produs de oportunitate, la care clienţii ar trebui să apeleze în momentul în care au nevoie de o decizie de aprobare într-un timp mai scurt decât la credit. În cazul leasingului, eu finanţez un activ pe care îl cunosc. Acest activ devine proprietatea mea. Asta înseamnă că am, în cadrul companiei, niște specialiști care știu exact ce poate activul respectiv. Orice ar fi, camion, linie de îmbuteliere, echipament medical, echipament de construcţii, avem specialiști care înţeleg capacitatea activului de a genera valoare adăugată. Asta înseamnă că îmi simplifică destul de mult etapa de analiză.

Spre deosebire de credit, unde mă uit, să spunem, în proporţie de 90% la ceea ce înseamnă performanţa financiară a companiei, în întregul ei, aici 40% este vorba de performanţa financiară a companiei și 60% mă uit la activ. Pentru că activul respectiv, având proprietatea asupra lui, îl pot recupera. Dacă, spre exemplu, din motive obiective clientul nu mai poate să performeze, l-am recuperat, l-am vândut, dar este foarte important să știu exact ce poziţionare are activul în piaţă ca să știu cum pot să îl revând mai departe.

De altfel, la nivelul Asociaţiei avem o prioritate din a explica leasingul și de a-i ajuta pe clienţi să înţeleagă care este diferenţa dintre credit și leasing. Mulţi clienţi vin și adresează nevoi de finanţare fără să se uite un pic mai departe și să înţeleagă de ce trebuie să aleagă leasingul și de ce creditul. Noi venim și spunem: în momentul în care ai timp, ești un client de talie corporatistă, în care ai departament, ai specialiști și poţi aștepta doi ani cu un proiect de cofinanţare, atunci poţi să faci și credit. Dacă, în schimb, ești un fermier și ești în aprilie și în iunie intri la recoltat, părerea mea este că leasingul este cea mai bună opţiune.

Cealaltă componentă, în care putem interveni este că putem să îi spunem, spre exemplu, dacă este în agricultură, în funcţie de suprafaţa pe care o are, ce fel de utilaj se pretează afacerii lui. Dacă ai până în 100 de hectare, se pretează un tip de combină. Nu are rost să dai 200.000 de euro pe o combină când poţi să dai pe ea 50.000. Este vorba despre competenţa noastră de evaluare și despre o corelare între ce înseamnă exploatarea unor suprafeţe agricole sau utilitatea unui activ pe care noi îl finanţăm în funcţie de domeniul său de utilizare și competenţa noastră. Este și în interesul nostru să o facem.

AGERPRES: Dar clienţii nu percep această abordare ca pe o restricţionare, mai ales dacă fermierul vrea acea combină de 200.000 de euro pentru că își permite să plătească pentru ea?

Felix Daniliuc: Vestea bună este că și în România începe să primeze pragmatismul și mai puţin componenta de ego. Noi, la leasing, am depășit această fază pe care am resimţit-o, în special, pe camioane. Am avut exemple în care o firmă avea un contract cu Primăria și vroia 12 camioane. Din analize, reieșea clar că nu avea nevoie de mai mult de două camioane. Și când l-am întrebat de ce vrea 12, a spus ‘păi în satul vecin e o firmă care are 10 camioane. Eu vreau 12!’. Deci astfel de lucruri s-au întâmplat, dar asta era la nivelul anului 2008. De atunci lucrurile s-au schimbat.

La autoturisme încă nu ne-am maturizat. Încă ne mai întâlnim cu mentalităţi în care există o componentă mai puternică de ego în detrimentul pragmatismului care să te facă să te întrebi ‘dar ce vreau eu să fac cu mașina asta?’ Chiar și mașina personală, ce valoare adăugată îmi produce mie? Da, sunt anumite domenii în care ajută la imagine, dar și aici am întâlnit situaţii în care oamenii spun: ‘când a venit la mine la poartă și a coborât dintr-o mașină scumpă, mi s-a părut că nu acordă atenţia corectă. Mi-ar fi plăcut mai mult să văd că vine într-o mașină mai smerită ca să îmi demonstreze că pentru el contează businessul și nu imaginea’.

AGERPRES: Costurile finanţărilor în leasing pentru proiectele cu fonduri europene vor fi diferite de cele ale finanţărilor clasice?

Felix Daniliuc: În materie de costuri, cel puţin pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene, eu cred că nici companiile de leasing nu se vor poziţiona la plafonul superior de cost al finanţării, dar îmi place să cred că nici clienţii nu vor veni la negociere axaţi pe costul cel mai mic. Eu cred că este o chestiune de ponderare.

AGERPRES: Când estimaţi că vor fi acordate primele finanţări în leasing pentru proiecte cu fonduri europene?

Felix Daniliuc: Părerea mea este că în toamnă. Vine perioada vacanţei de vară, chiar dacă în agricultură nu este deloc vacanţă. Deci eu cred că de la 1 septembrie ar trebui să fim în măsură să acordăm primele finanţări sau să ne fie foarte clar cum arată tabloul de finanţare cu proceduri, cu norme de finanţare, astfel încât 2016 să fie confirmarea zonei de așteptare care s-a creat în 2015.

AGERPRES: Cum a evoluat piaţa de leasing în prima parte a acestui an comparativ cu așteptările dumneavoastră?

Felix Daniliuc: Anul a început bine și este în așteptările noastre. Aveam o tendinţă formată anul trecut, când în primul trimestru a fost o creștere foarte frumoasă, de 22%, care a surprins majoritatea jucătorilor din piaţă. Din păcate, trendul s-a aplatizat, în sensul că nu am mai reușit să păstrăm aceeași dinamică la nivelul pieţei până la finalul anului. Diferit faţă de anul trecut este că am avut, de asemenea, în primul trimestru, o creștere bună care a fost confirmată ulterior. A fost ușor moderată comparativ cu acel 22% de anul trecut, dar tendinţa s-a păstrat și în trimestrul doi.

AGERPRES: Care a fost explicaţia, anul trecut, pentru acea creștere din primul trimestru?

Felix Daniliuc: Probabil s-a datorat unui volum de finanţări care se acumulaseră la finalul trimestrului patru din 2013 și care s-au concretizat în primul trimestru din 2014. Cu toţii am fost surprinși, mai ales că venea după o contracţie a pieţei în 2013. Anul acesta se pare că lucrurile se așează și ne înscriem pe o dinamică echilibrată de creștere. În primul trimestru al acestui an, creșterea a fost de 13% comparativ de primul trimestru din 2014, iar pe jumătate de an cred că se va păstra această evoluţie. Unde ne dorim noi, industria de leasing, să ajungem la finalul anului, este să fim peste 2014. Așa cum se conturează acum evoluţia pieţei, avem toate șansele să fim undeva la 15% creștere an pe an. Anul trecut, piaţa a fost de 1,3 miliarde de euro, iar creșterea faţă de 2013 a fost de 7%.

AGERPRES: Ce domenii au atras cele mai multe finanţări în 2015?

Felix Daniliuc: La nivel de piaţă, până acum, 77% sunt finanţări de vehicule, de toate categoriile: vehicule grele, mașini de transport persoane și utilitare de mici dimensiuni. Însă camioanele și semiremorcile ţin piaţa. Pe echipamente se merge bine și vedem o creștere faţă de anul trecut. Creșterea vine pe echipamente agricole, echipamente pe roţi (stivuitoarele), ceea ce înseamnă că și retailul se mișcă bine.

Pe partea de producţie, prezintă interes în continuare echipamentele de prelucrare a metalelor, dar și echipamente pentru prelucrarea lemnului, care vedem că au creșteri comparativ cu anul trecut.

Leasingul imobiliar continuă să nu prezinte interes. O componentă de leasing imobiliar poate fi pentru investitori de nișă, însă este un domeniu oarecum diferit faţă de leasingul financiar. În imobiliare este complicată revânzarea activului, mai ales în actualele condiţii de piaţă.

AGERPRES: În domeniul serviciilor, în special cele medicale, se apelează la finanţarea în leasing?

Felix Daniliuc: Pe partea de echipamente medicale trendul s-a mai diminuat. Este o piaţă în care vedem că sunt acumulări de solicitări de la furnizori de servicii mari. Știm care sunt, și cred că în acest moment piaţa de leasing specifică finanţării echipamentelor medicale este captivă nevoilor bugetare pe care le au acești mari jucători. Și un lucru este clar: nu toţi au an de an sau trimestru de trimestru un program de investiţii. La noi încă nu s-a format piaţa de cabinete medicale. Știu că sunt programe la Ministerul Sănătăţii în care se vizează foarte mult această componentă de echipare corectă la nivel de medic de familie cu diverse seturi de echipamente care să le permită să aibă un act medical mult mai complet. Dar acum se vede clar că nu este format programul.

AGERPRES: Cu administraţiile publice aveţi contracte de finanţare în leasing?

Felix Daniliuc: Nu prea. Cred că este undeva la 1—2% din piaţă. La Raiffeisen Leasing avem o singură finanţare cu o municipalitate, pe transport public local, în care am finanţat niște autobuze. Nu pot să spun că pentru noi s-a conturat a fi un model de business sau să spun că, într-o analiză retrospectivă, avem sentimentul că am pierdut o oportunităţi în zona aceasta.

Însă eu cred că acum, la nivel de administraţii locale, există dorinţa de a înţelege mai bine și de a accesa fonduri europene. Și atunci, implicit, leasingul, care până acum s-a regăsit ca opţiune 3 — 4, s-ar putea ca, prin precedentul pe care îl creăm cu Ministerul Agriculturii, să devină o opţiune mult mai la îndemână. Dar noi, ca și direcţii tactice, nu am identificat administraţiile publice în exerciţiul 2015 — 2017.

AGERPRES: Pentru perioada următoare care credeţi că vor fi domeniile care vor atrage cele mai multe finanţări?

Felix Daniliuc: Tradiţional vorbind, este important ce se întâmplă pe pieţele internaţionale, dar trebuie să ne uităm mai întâi la ce poate piaţa noastră. Uitându-ne în urmă, de când a început să se coaguleze o competenţă de business în piaţa de leasing românească, am avut echipamente și vehicule. Și m-am uitat să văd ce se întâmplă și în regiune, și acolo tot asta se finanţează. În Europa — Franţa, Italia, Germania, leasing înseamnă echipamente și vehicule. Noi nu avem pe ce altceva să mergem.

Oricum, ele s-au dovedit a fi, în privinţa vehiculelor, centura de siguranţă care îţi asigură constanţă în finanţări și în perioada de criză și în perioada de boom. În plus, consider, ca și perspectivă, că opţiunea inteligentă pe care ar trebuie să o aibă orice utilizator de vehicul ar trebui să meargă pe leasing. Pe echipamente, vorbim de o dispersie de risc și de componenta care vine și completează opţiunile de finanţare ale industriei de leasing. Poţi să te duci pe echipamente cu succes și poţi să creezi valoare adăugată pentru client, dacă știi ce fel de echipamente să finanţezi, pentru că, în final, rolul unei finanţări este de vitamină, pentru a-l ajuta pe client să își crească afacerea, pentru că, dacă îi crește lui afacerea, îmi crește și mie.

Este un demers cât se poate de ţintit, nu neapărat egoist, dar responsabil. Au fost vremuri în care era o viziune limitată la nivelul finanţatorului de leasing care, pentru că avea obiectiv de finanţare, dacă venea cel din comuna X și spunea ‘dă-mi 12 camioane, nu contează câte contracte am’, îi dădea 12 camioane pentru că avea buget de finanţare. Dar apoi și-au dat seama rapid că, dacă îl supraîndatorează și nu poate să susţină afacerea, în doi ani este în cădere. Dacă clientul meu e în cădere, și eu am de pierdut, pentru că profitul pe care mi-l propun îl marchez la finalul perioadei de finanţare, nu după doi ani.

În plus, leasingul are și rol de doctorie în momentul în care apare o problemă, pentru că am mult mai multe pârghii și opţiuni și competenţă în a gestiona o situaţie neplăcută pentru client. Am avut în ultimii ani o întreagă paletă de circumstanţe neplăcute pentru clienţi care aveau arierate, care erau subcontractaţi de clienţi mari care acum sunt pe unde sunt și nu și-au mai primit banii și așa mai departe. Ei erau subcontractori de bună credinţă, dar aveau probleme obiective. Noi am venit cu restructurări, cu reeșalonări, sau, în momentul în care nu s-a mai putut, am recuperat activul, l-am vândut și ne-am întors către client doar cu diferenţa. Dar noi știm și cum să vindem un activ care este reposedat.

AGERRES: Aveţi mulţi din transporturi. Cum percepeţi, atât dumneavoastră cât și clienţii calitatea infrastructurii din România?

Felix Daniliuc: Pe medie, drumurile sunt bune. Că avem nevoie de autostrăzi, de creșterea vitezei de deplasare, este o discuţie foarte reală și foarte urgentă. Vedem clar producătorii auto care apelează la disponibilizări. Ei nu-și mai pot susţine modelul de profitabilitate dacă pe cost de transport pierd din cauza timpului mai lung.

Este o problemă generală de infrastructură și la nivel de căi ferate. Avem client finanţat, producător de locomotive, care ne-a arătat foarte clar că viteza medie de deplasare pe infrastructura de cale ferată din România este de 27 de kilometri pe oră, în Ungaria este de trei ori mai mult, de peste 90 de kilometri pe oră. Haideţi să facem un calcul și să vedem ce impact are asupra costului unei tranzacţii. Deci, în esenţă, calitatea drumurilor este bună în toată ţara, cu mici excepţii, în schimb dimensionarea lor și eficientizarea rutelor de transport lasă foarte mult de dorit. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata