# România rămâne dependentă de importuri. Ajutorul de 300 de euro pe hectar pentru cartofi nu crește producția

> Noul ajutor de 300 de euro pe hectar pentru cultivatorii de cartofi, cu un buget de 26,625 milioane de lei, nu va rezolva dependența României

Publicat: 22 august 2026, 19:06 · Actualizat: 22 august 2026, 19:06 · Autor: Nicolae Popescu · Categorie: [Agricultură](https://financiarul.ro/agricultura/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/agricultura/romania-ramane-dependenta-de-importuri-ajutorul-de-300-de-euro/ · Publicație: Financiarul

![ajutor cartofi, România rămâne dependentă de importuri. Ajutorul de 300 de euro pe hectar pentru cartofi nu crește producția](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/08/ajutor-cartofi-1024x683.jpg)

[Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google](https://www.google.com/preferences/source?q=financiarul.ro)

**Până acum, producția internă de cartofi rămânea prea mică pentru consumul local, iar importurile acopereau aproximativ 60% din piață. De astăzi, cultivatorii intră într-o schemă de ajutor de stat de maximum 300 de euro pe hectar, aprobată de Guvern, cu un buget total de 26,625 milioane de lei.**

Față de cererea fermierilor pentru 800 de euro pe hectar, sprijinul aprobat acoperă doar o parte din presiunea de cost și nu schimbă, în evaluarea organizațiilor din sector, stimulentul economic pentru extinderea suprafețelor cultivate. Cleonic Sucaciu, președintele Federației Naționale „Cartoful”, a rezumat raportul dintre ajutorul acordat și nevoia din teren astfel: „E mult prea puțin, dar orice, orice bănuț contează pentru cultivatorii de cartofi. Un 800 de euro era o cifră care chiar stimula creșterea suprafeței și stimula și alți fermieri să se gândească să se ocupe de această cultură.”

Din perspectiva pieței alimentare, efectul imediat este că dependența de fluxurile externe rămâne ridicată pentru un produs de bază. Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a explicat prin telefon că „aproape 60% din consumul de cartofi vine din producție de afară. Suprafețele nu cresc în proporția creșterii consumului din anii trecuți. An de an, supraproducția din țările UE ajunge în România.” Într-un mediu cu inflație anuală de 9,2% în iunie 2026, față de media UE de 2,9%, o astfel de dependență menține sensibilitatea prețurilor locale la oferta externă.

## Cine sunt beneficiarii ajutorului de stat?

Schema aprobată se adresează unei baze largi de producători eligibili:

- persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026;
- persoane fizice autorizate;
- întreprinderi individuale și familiale;
- producători agricoli organizați ca persoane juridice.

Bugetar, statul a ales o intervenție limitată, nu o schimbare de scară în sector. Cum relatează [tvrinfo.ro](https://tvrinfo.ro/romania-importa-60-din-cartofii-pe-care-ii-consuma-fermierii-cer-sprijin-mai-mare-un-ajutor-de-800-de-euro-ar-stimula-productia/), agricultorii din Covasna estimează pentru acest an circa 40 de tone de cartofi la hectar, o recoltă bună, susținută de ploi și irigații. Producția pe hectar poate fi favorabilă într-un an agricol bun, dar asta nu rezolvă automat problema ofertei naționale, dacă suprafața cultivată nu crește și dacă marfa nu poate fi păstrată pentru vânzare în afara vârfului de sezon.

## Problema depozitării continuă să apese mai mult decât subvenția

Blocajul structural indicat de industrie nu este randamentul la hectar, ci infrastructura post-recoltare. Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară, a spus că „în momentul de față, ceea ce îi lipsește României foarte mult și ceea ce a condus la scăderea producției de cartof este depozitarea. De-a lungul timpului, depozitele din zona Covasna, Harghita, partea de nord a Moldovei au fost terminate.”

Pentru fermieri, lipsa depozitării înseamnă presiune pe lichiditate și pe prețul de valorificare: marfa trebuie vândută mai repede, iar capacitatea de a livra constant către retail sau procesatori rămâne limitată. Pentru piață, consecința este aceeași: importurile intră în golurile de ofertă internă. Principalele surse externe sunt Grecia, Turcia și Egipt.

Pe partea de competitivitate, reprezentanții industriei leagă direct nivelul ajutorului de diferența față de alte piețe europene. Dragoș Frumosu a afirmat că „subvențiile pe care România le primește sunt mult sub subvențiile pe care celelalte țări ale UE le primesc.” În aceste condiții, ajutorul de 300 de euro pe hectar funcționează mai degrabă ca o amortizare parțială a costurilor decât ca o pârghie suficientă pentru investiții noi sau pentru recuperarea cotei pierdute în fața importurilor.

Un agricultor a descris impactul imediat al sumei astfel: „300 de euro ne ajută, bineînțeles. Nu este o sumă uriașă, dar este binevenită, acoperă o parte mică din cheltuielile ei.” În termeni economici, acesta este și semnalul principal al schemei: sprijin util pentru fluxul curent de exploatare, dar insuficient pentru o inversare rapidă a balanței dintre producția locală și importuri.

Principalele țări din care România importă cartofi sunt Grecia, Turcia și Egipt.

**Citește și:**

- [România exporta 1.039 MW la prânz, dar rămâne dependentă de importuri scumpe](https://financiarul.ro/economie/romania-exporta-1-039-mw-la-pranz-dar-ramane-dependenta-de-importuri/)
- [Dependența de energia rusească ține sancțiunile sub plafon, iar industria europeană plătește prețul](https://financiarul.ro/externe/dependenta-de-energia-ruseasca-tine-sanctiunile-sub-plafon/)
- [Nu petrolul scump ne sperie cel mai tare, ci dependența oarbă de un culoar fragil](https://financiarul.ro/opinii/nu-petrolul-scump-ne-sperie-cel-mai-tare-ci-dependenta-oarba/)